Filosoful contemporan Nick Bostrom face predicții în cartea sa O viziune surprinzătoare asupra unui posibil viitor, cu AI

 

• În cartea sa recent lansată, "Deep Utopia: Life and Meaning in a Solved World", filosoful contemporan Nick Bostrom vine cu o serie de predicții care contrastează cu opiniile predominante privind Inteligența Artificială. Aceste perspective ne oferă o viziune surprinzătoare asupra unui posibil viitor, schițând un altfel de existență ce ar putea deveni realitate în curând.

Nick Bostrom, suedez de origine, filosof, profesor la Oxford University, fondator, în 2004, al Institutlui “Future of Humanity” (desfiinţat în 2024, din cauza unor “tensiuni administrative cu Facultatea de Filosofie, din Universitatea Oxford, după cum s-a spus destul de evaziv), inclus de două ori (în 2009 şi 2015) în “Top 100 de gânditori” de către revista “Foreign Policy”, este cunoscut pentru lucrările sale în domeniul filozofiei și eticii tehnologiei, dar mai ales pentru contribuțiile în cadrul teoriei riscului existențial și al Inteligenței Artificiale, conform știripesurse.ro.

În 2014, cartea sa – “Superinteligenţa: căi, pericole, strategii”- care a ajutat la popularizarea termenului de “superinteligență” (“un intelect care este mult mai deștept decât cele mai bune creiere umane în orice domeniu”, în opinia lui Bostrom) a fost declarată bestseller de către prestigioasa publicaţie “New York Times”.

Preocupat de evoluţia societăţii contemporane şi de felul în care va arăta lumea noastră în viitorul apropiat, într-o carte din 2014 – “Superinteligenţa: căi, pericole, strategii”- Nick Bostrom atrage atenția asupra potențialelor riscuri existențiale asociate cu dezvoltarea unei superinteligențe artificiale, cum ar fi pierderea controlului asupra acesteia sau direcționarea sa către scopuri care ar deveni dăunătoare pentru omenire. El propune o serie de strategii și precauții pentru a minimiza aceste riscuri, cum ar fi cercetarea etică și siguranța AI, monitorizarea atentă a progresului în domeniu și dezvoltarea unor mecanisme de control și de reglementare adecvate.

În același timp, Bostrom recunoaște și potențialele beneficii (enorme) ale Inteligenței Artificiale, cum ar fi avansarea cercetării științifice, îmbunătățirea serviciilor și tehnologiilor existente și rezolvarea problemelor complexe în domenii precum medicina și energiile regenerabile.


O schimbare de perspectivă în predicţiile lui Nick Bostrom din 2024 – “Deep Utopia”, o provocare “filosofică şi spirituală”

Predicţiile unui filosof despre tehnologieDacă, în multe dintre scrierile sale, Nick Bostrom a avut o atitudine ponderată în legătură cu potenţialele efecte ale Inteligenţei Artificiale asupra existenţei umane, în viitor, punând în balanţă avantajele şi dezavantajele, în cea mai recentă carte publicată – “Deep Utopia: Life and Meaning in a Solved World” (“Utopie Profundă: Viață și Sens într-o Lume Rezolvată”) – predicţiile sale se concentrează pe ceea ce s-ar putea întâmpla dacă “lucrurile merg bine”, în privinţa impactului IA asupra vieţii oamenilor.
Să presupunem, spune filosoful în predicţiile sale, că dezvoltăm o “superinteligență” în siguranță, o guvernăm bine și că folosim bine bogăția și puterile  aproape magice pe care această tehnologie le poate debloca. Dacă o astfel de tranziție către era inteligenței mașinilor merge bine, munca umană devine învechită.

Am intra astfel într-o condiție de “post-instrumentalitate”/ post-penurie, în care eforturile noastre nu ar mai fi necesare în niciun scop practic. Mai mult, la maturitatea tehnologică, natura umană va devini complet maleabilă, munca nu va mai fi o necesitate, iar timpul liber va fi petrecut cu lucruri pe care nici măcar nu ni le putem imagina astăzi. Va fi vorba, de fapt, de “o provocare filozofică și spirituală”, nu neapărat tehnologică.

O epocă a abundenţei?În prezent, o mulţime de comportamente umane sunt generate de necesitatea concurenţei. Dar dacă se va elimina sursa concurenţei, dacă apelul la IA în “politicile economice corecte” ar inaugura o epocă a abundenţei? Ce se va întâmpla atunci? Va fi omul mai generos şi mai empatic, în lume vor domni pacea şi armonia? Într-o lume atât de “rezolvată”, ce rost ar avea existența umană? Ce ar mai da sens vieții? Ce vom face toată ziua?
 
Ne-am obişnuit, am fost învăţaţi că timpul este resursa supremă. O viață umană se măsoară prin cât timp are de oferit și pe ce. Inteligența Artificială, automatizarea și tehnologia, consideră Bostrom, ne-ar putea permite în curând să dedicăm mai mult timp lucrurilor care ne fac fericiți – o fericire care “să ne umple spiritul cu o bucurie caldă, afirmativă și, orice am spune, unei părți esențiale din noi nu poate să nu-i placă acest lucru cu adevărat”.
 
Este analizat aşadar un viitor (“O utopie profundă”) în care AI ar elimina cea mai mare parte a competiției în materie de resurse și în privinţa conflictelor umane. Iar dacă tehnologia va face ca munca umană să fie inutilă și va “rezolva” multe dintre luptele noastre zilnice, ar putea permite oamenilor să dedice mai mult timp activităților care să le aducă destindere, relaxare, fericire.
 
 
Citește și
 
 Parlamentul European a aprobat Legea privind inteligența artificială