Furtul tezaurului dacic Ernest Oberländer-Târnoveanu - „Oamenii și instituțiile din România fac mare eforturi pentru ca patrimoniul să fie păstrat”

 Într-un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Ernest Oberlander Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR, 26 ianuarie 2025), regăsim mai multe detalii despre modul în care șeful muzeului din Capitală vorbește despre tragicul eveniment ce a dus la furtul tezaurului expus în Olanda.

Redăm mai jos transcriptul interviului ce poate fi ascultat aici.


Reporter: Domnule director Ernest Oberländer-Târnoveanu, am participat astăzi la o conferință de presă mai înfierată și aș vrea să vă întreb sau să vă rog să ne spuneți cum ar trebui de fapt presa să ajute în acest moment Muzeul Național de Istorie a României, echipa dumneavoastră și toate instituțiile, și cei implicați în acest moment trist
 
Ernest Oberländer-Târnoveanu: Consider că ar trebui să fie mai responsabilă atât în ceea ce privește verificarea informațiilor pe care le transmite sau le manipulează și să aibă mai mult discernământ. Oamenii și instituțiile din România fac mare eforturi pentru ca patrimoniul să fie păstrat, să fie prezentat, să fie conservat și nu cred că este momentu să se arunce peste ei hârdaie de zoaie, iar, pe de altă parte, presa ar trebui să fie obiectivă.

Societatea noastră, așa cum o vedem cu toții este extrem de polarizată, extrem de divizată și un asemenea eveniment dramatic, trist, tragicnu ar trebui să fie folosit ca instrument în lupta politică. această expoziție ca și toate expozițiile mari, internaționale pe care le-au făcut MNIR a fost făcută cu respectarea tuturor normelor legale și a legistației, deci nu este posibil ca să faci o expoziție fără să respecți aceste norme. În aceste zile am auzit lucruri care, dacă n-aș fi fost implicat în procese, aș fi crezut că sunt rodul unor romane științico fantastice sau a unor fabulații. Deci presa trebuie să informeze corect și în același timp trebuie să aibă discernământ.


Această insistență de a afla care este valoarea de asigurare a pieselor nu aduce publicului nimic important, în schimb creează o mare vulnerabilitate pentru cei care luptă acum ca să recupereze brățările. Ne fac mai vulnerabil decât suntem oricum într-o situație dramatică.

Reportar: Anul trecut în iulie majoritatea presei aplauda și se bucura de această expoziție peste hotare...
 

Ernest Oberländer-Târnoveanu: Da, așa este. Am dat un exemplu despre soarta negustorului de la Ploiești care a oferit o răscumpărare generoasă pentru coif persoanei care l-a adus, fostului camarad de arme, un țăran din satul Coțofenești, i-a dat 30.000 de lei și după aceea a oferit pe gratis Muzeului Național de Antichități această piesă absolut fabuloasă.

Mai mult decât atât am mai dat și 5000 de lei pentru cumpărarea unui fișe transparent ca piesa să fie expusă publicului. În momentul în care el a donat statului coiful, ziarele din Ploiești și la nivel național au scris despre patriotul și despre generosul concetățean, iar peste câteva săptămâni când s-au schimbat guvernul, au căzut guvernul Liberal și au venit țărăniștii, același personaj a fost deschis de presă drept un monstru un lacom, care vrea să jefuiască bugetul statului. Repet, el nu numai că nu a cerut nimic pentru coif, dar a mai și dat încă o sumă consistentă venitul pe 5-6 luni a unei familii pentru cumpărarea unui seif transparent.

Deci istoria de multe ori se repetă, sigur cu alte personaje. Deci în urmă cu câteva luni, opinia publică era entuziasmată de realizarea această expoziție, care realmente este o expoziție foarte importantă. Gândiți-vă că Olanda, în ciuda dimensiunirii ei geografice, este o țară foarte importantă în Europa și cu activitate culturală pe care noi nici n-o visăm. Deci sunt sute de muzei mari, bine finanțate, cu o activitate internațională bogată. O să vă spun de exemplu că la vernisajul acestei expoziții au participat 1000 de persoane, 1000 de persoane în cele mai bune vremuri la muzeul național la un vernisaj avem 2-300. Da asta se întâmplă o dată la câțiva ani

Da, Asen are circa 70.000 de locuitori. Bogăția culturală, nu numai bogăția culturală este ceva ce mulți dintre noi nici nu pot să conceapă și să viseze.
 

Despre expoziție

Expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver” („Dacia! Regatul aurului și argintului”), desfășurată în perioada 7 iulie 2024 – 26 ianuarie 2025, la Drents Museum din Assen (Olanda), a fost un proiect în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României.


Evenimentul - încheiat dramatic, printr-un jaf rapid și spectaculos -, marca 30 de ani de la prima expoziție de arheologie românească găzduită de un muzeu olandez.

Expoziția a prezentat 673 de exponate, din peste 50 de tezaure din colecțiile a 18 muzee din România, precum Coiful dacic, diadema de la Bunești-Averești, piese din tezaurele de la Agighiol, Peretu, Cucuteni-Băiceni, Stâncești, precum și brățările dacice din Sarmizegetusa Regia.

Cu numai o zi înainte de încheierea expoziției, în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, un grup de indivizi a aruncat în aer un zid exterior al muzeului. Odată intrați în clădire, infractorii s-au îndreptat către vitrinele unde erau expuse Coiful dacic de aur de la Coțofănești și trei brățări dacice de la Sarmizegetusa Regia. În dimineața următoare, autoritățile olandeze și cele române au confirmat furtul acestor artefacte.

Din imaginile camerelor de supraveghere din muzeu, reiese că hoții au operat în mai puțin de două minute pentru a fura piesele unice ale tezaurului dacic.

Coiful - o piesă din aur masiv, cu o greutate de 770 grame -, datează din secolele V-IV î.Hr. și făcea parte din patrimoniul statului român.

Valorosul obiect de tezaur a fost găsit întâmplător, cu circa 99 de ani în urmă, în satul Coțofănești din comuna Poiana Vărbilău (județul Prahova).



Citește și

Directorul MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu- „Sistemul de securitate a fost verificat atât de asigurator, cât și de personal al MNIR“