Garabet Avachian, constănțeanul care a devenit un profesor emerit și ilustru colecționar de artă

 

• Garabet Avachian s-a născut pe 1 noiembrie 1908 în Constanța. A fost un violonist de excepție, cadru universitar și un recunoscut colecționar de artă. Astăzi se împlinesc 64 de ani de la trecerea în neființă a dobrogeanului respectat atât în țară, cât și peste hotare.

Recunoscut ca o veritabilă autoritate în pedagogia viorii precum și vestit colecționar care a îmbogățit patrimoniul statului cu inestimabile opere de artă românești și străine, Garabet Avachian este un exemplu de la malul mării pentru tinerii iubitori de muzică și artă.

A terminat liceul „Mircea cel Bătrân“ din Constanța, iar apoi s-a înscris la Conservatorul din București, la clasa eminentei profesoare Cecilia Nițulescu-Lupu. După absolvire a devenit asistent. Din cauza conformației mâinii sale a devenit conștient că nu ar fi putut să devină violonist concertist. Având totuși o atracție formidabilă pentru pedagogia viorii, se dedică acestei profesii și cercetărilor legate de aceasta.

A parcurs fiecare treaptă profesională în cadrul Conservatorului din București ajungând să fie șef al catedrei de vioară. A format, prin pasiunea sa, serii întregi de artiști, unii dintre ei ajungând renumiți la nivel internațional.

Varujan Cozighian este unul dintre studenții săi. Artistul a performat timp de trei decenii prim concert maestru al Filarmonicii din București, apoi la Bilbao (Spania). De altfel, marele violonist George Nicolescu este unul dintre ucenicii lui Garabet Avachian, prim concert maestru al orchestrei simfonice din San Sebastian (Spania). David Oistrach, profesor pedagog, își trimitea elevii la profesorul Avachian pentru perfecționarea sau rezolvarea unor probleme.

A fost preocupat de dezvoltarea mijloacelor tehnice și interpretative ale viorii. Pe baza cercetărilor sale a scris câteva lucrări de specialitate: „Studiul schimburilor de poziție”, „Contribuții la în­sușirea rațională a tehnicii violonistice”, „Despre arta in­terpretativă în concepție mo­dernă” și altele.

A fost invitat să facă parte din multe jurii ale concursurilor internaționale. În anul 1967 a fost solicitat, în calitate de profesor, la Cursurile estivale de perfecționare inițiate de Sergiu Celibidache, pe lângă Filarmonica din Stockholm și Conservatorul din Sienna.

Nu trebuie să uităm de cea de-a doua sa mare pasiune: operele de artă. De-a lungul vieții a strâns o comoară formată din piese de mobilier, icoane de lemn și sticlă, opere ale artiștilor români și străini, obiecte de artă decorativă etc. Colecția Avachian este una dintre cele mai bogate și mai valoroase din Muzeul Colecțiilor din București.


Ca orice iubitor de artă a avut afinitățile sale, iar printre capodopere se numără și tablouri semnate de N. Grigorescu, Șt. Luchian, G. Petrașcu, I. Iser, Camil Ressu, Alex. Ciucurencu, Th. Pallady și Dumitru Ghiață. Alături de arta românească, în colecție figurează opere din școala flamandă, italiană și franceză, din secolul al XVIII-lea și începutul celui de al XIX-lea, stampe japoneze, exemplare rare din arta orientală și extrem orientală.

Pentru crearea unui aer familiar, organizatorii Muzeului de Colecții din București au plasat în sălile colecției instrumente, cărți și partituri muzicale de care profesorul s-a folosit în activitatea profesională, dând impresia că maestrul este prezent și este însoțit în periplul său.

Sursa foto: www.araratonline.com

Citește și:

#DobrogeaDigitală – „Armeni de seamă (I)”, de Simion Tavitian: In Memoriam Garabet Avachian. „Ne-a pregătit pentru viață şi scenă, nefăcând nimănui nici un fel de concesii”

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Dorința testamentară a maestrului Garabet Avachian nu a fost respectată