Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
16:30 22 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Generalul Averescu, aclamat în Piața Ovidiu din Constanța

ro

08 Sep, 2019 13:08 3751 Marime text
În volumul său „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)”, apărut în 1999, istoricul constănțean Stoica Lascu inserează mai multe articole apărute în luna septembrie 1916 în ziarul Victoria, și care dezbat participarea românilor la războiul ruso-turc și contribuția trupelor din Dobrogea, sub conducerea generalului Alexandru Averescu.

Pentru a onora debarcarea soldaților ruși aliați și a-l întâmpina pe îndrăgitul general român, populația Constanței s-a adunat la 8 septembrie 1916 în Piața Ovidiu, într-o uriașă manifestare de simpatie.

„Eri după masă la orele 1 i-a fost dat Constanţei să-şi manifeste cele mai înălţătoare sentimente către Sfânta armată şi către Generalul Averescu, comandantul suprem al trupelor din Dobrogea. Armata debarcată în port a pornit în marş pe străzile oraşului în intonaţiile vii ale imnului naţional rusesc. La orele 1 o mulţime de cetăţeni s'a adunat în piaţa Ovidiu primind cu urale nesfârşite pe soldaţii aliaţi ai noştri, cari mergeau atât de mîndri şi impunători către câmpul de luptă, acolo unde pornirea dușmanului va fi strivită odată cu ființa lui. La un moment dat într'un automobil îşi face apariţia marele nostru General Averescu cu un domn colonel român şi altul din armata rusă. La vederea figurei măreţului General, care e o icoană sfântă pentru noi, cetăţenii Metropolei Dobrogene, fură cuprinşi de un entuziasm de nedescris şi în strigăte de ura, înconjurând automobilul, populaţia l'a aclamat timp de un sfert de oră. Generalul Averescu şi ceilalţi ofiţeri, frumos impresionaţi au strigat, "Trăiască armatele ruso-române, Trăiască România Mare". Ultimele cuvinte ale Generalului au fost acoperite de strigătele mulţimei, care nu mai contenea să spună, "Trăiască Generalul Averescu". În acest timp trupele ruse îşi continuau marşul. Manifestllfia de eri după amiaz a fost un moment de multă înălţare sufletească, a fost ceasul când Comandantul Şef al trupelor din Dobrogea s'a convins cât este de iubit de populaţia Constantei, mai ales acum, când dela el se aşteaptă, cu nespusă încredere, făurirea unui strălucit şi solid viitor fărei lui Mircea cel Bătrân.”

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!


De-a lungul fulminantei sale cariere militare, Alexandru Averescu a servit și în orașul de la malul mării, fiind repartizat în 1881 la Regimentul 1 Roşiori din Constanţa, după absolvirea ca şef de promoţie a Şcolii Divizionare pentru subofiţeri la Mănăstirea Dealu, cu grad de sublocotenent.

În 1894 ajunge comandant al Şcolii Superioare de Război şi profesor de tactică, în 1907 e numit de guvernul Sturdza ministru de război, în 1911 devine şef al Marelui Stat Major al Armatei Române, urmând ca în Primul Război Mondial să fie comandant de corp de armată. 
 
Ceea ce se știe mai puțin despre general, este că a fost membru al Academiei Române, autorul unui volum de memorii din război, precum și teoretician și jurnalist militar. Pe când când era căpitan, la începutul anului 1891, a preluat editarea revistei România militară, unde a publicat o serie de studii de geografie: „Teatrul de operaţiuni  austro-român” (1891), „Lecţiuni de geografie „(1895). Operele sale „Tactica. Teorie şi aplicaţiuni”, în trei volume (1888-1891), „Jocul de război” (1903), „Călăuza ofiţerului”(1903), „Operaţiile de la Flămânda” (1924), „Notiţe zilnice de război” (1937), texte care l-au consacrat în domeniul ştiinţei militare.
 
La 25 octombrie 1930, la Sighişoara, Averescu  a fost ridicat la rangul de mareșal, adică cea mai înaltă treaptă în ierarhia militară.
 
Militar de carieră și personalitate politică, Alexandru Averescu a încetat din viață la 3 octombrie 1938, fiind înmormântat la Mărăşti, în mausoleul edificat în cinstea eroilor bătăliei din vara anului 1917.

#citește mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“

#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteți afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.

DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța.sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii