Hrisobule medievale târzii din Țara Românească și Moldova, aflate în colecția Muzeului Național de Istorie a României

 

• Hrisobule medievale târzii din Țara Românească și Moldova, aflate  în colecția Muzeului Național de Istorie a României.
• Aceste piese deosebite pot fi admirate în expoziția temporară "Capodopere din patrimoniul MNIR", deschisă pentru publicul vizitator. 

 
 
Accentuarea importanței unor acte emise de cancelariile suveranilor europeni a fost adesea marcată de-a lungul Evului Mediu de atașarea de corpul documentelor a unor bule de aur (greacă: chrysoboule; latină: bulla aurea), care ocazional înlocuiau impresiunile sigilare în ceară.
 
Rolul sigiliilor era în primul rând acela de a autentifica documentele și, prin urmare, de a conferi credibilitate actelor emise atât de suverani, cât și de persoane particulare, deoarece sigiliile încep să fie utilizate de toate clasele sociale. Sigiliile sunt definite ca surse istorice extrem de bogate, pe de-o parte datorită reprezentărilor iconografice și, pe de altă parte, datorită textelor întotdeauna prezente. În cea mai mare parte sigiliile care erau atașate actelor oficiale sunt amprente în ceară, rezultate în urma impresiunii unui obiect dur, denumit matrice, pe care sunt gravate imaginile și caracterele textului care fac trimitere la numele și statutul posesorului piesei, potrivit muzeografilor de la MNIR.
 
În acest context, utilizarea bulelor de aur în locul clasicelor impresiuni în ceară este absolut deosebită, marcând astfel valoarea excepțională a documentelor însoțite de astfel de obiecte prețioase.
 






În prezent sunt cunoscute un număr de nouă hrisobule emise de domni români, patru dintre acestea fiind păstrate în colecția de sigilii a Muzeului Național de Istorie a României. Practica atașării unor astfel de piese sigilografice la documentele de epocă este, alături de abordările iconografice, ilustrativă pentru cultura post-bizantină conservată în spațiul Țării Românești și al Moldovei, după căderea Constantinopolului. Este important de subliniat faptul că toate cele nouă hrisobule păstrate au fost atașate unor documente de danie făcute către așezări monahale aflate în regiuni din interiorul granițelor Imperiului Otoman. Cele mai multe danii se îndreptau către biserica mănăstirii Sfânta Ecaterina din Sinai, precum și către mănăstiri de la Sfântul Munte Athos și din Peninsula Balcanică.
 
 
Aceste piese deosebite pot fi admirate în expoziția temporară "Capodopere din patrimoniul MNIR", deschisă pentru publicul vizitator.
 
Datarea este din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, conform MNIR.
 
Technica este: batere, ciocănire „au repoussé”, incizare, aurire.
 
Materialul: argint aurit.
 
Dimensiuni: între 76 - 99 mm
 
Greutate: între 101 - 180 gr.
 
 

Citește și
 Muzeul Național de Istorie a României marchează Jocurile Olimpice cu expunerea diplomei acordate unei mari atlete