Iachint de Vicina şi povestea unei cetăţi bizantine lăsată pradă... Dunării

Astăzi, Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte pe Sfântul Ierarh Iachint, primul Mitropolit al Ţării Româneşti, a cărui canonizare a avut loc în luna iulie a anului 2008.

Sfântul Iachint este ultimul mitropolit al cetăţii Vicina. A trăit în prima jumătate a secolului al XIV-lea şi a fost mai întâi episcop al cetăţii Vicina, situată undeva în Dobrogea, posibil lângă localitatea Isaccea de astăzi sau la cetatea „Păcuiul lui Soare”, de lângă mănăstirea Dervent, după ipoteze istorice mai noi.

Din cauza ocupaţiei tătarilor şi genovezilor, ierarhul a fost nevoit să se retragă la curtea domnească de la Argeş, iar documentele istorice de la Constantinopol spun că în anul 1359 era deja mitropolitul Ungrovlahiei.

Totodată, Sfântul Ierarh Iachint a fost prieten şi ucenic al Sfântului Grigorie Palama, motiv pentru care a reorganizat monahismul românesc.

În anul 1372, Sfântul Iachint s-a mutat către Domnul şi a fost înmormântat în complexul mitropolitan de la Curtea de Argeş.

Azi-noapte, ierarhul Tomisului a oficiat Sfânta Liturghie la mănăstirea Dervent, în biserica cu hramul „Sf. Iachint”, iar astăzi, în biserica „Sf. Paraschiva”, de la ora 9.00, părinţii mănăstirii vor oficia slujbele Acatistul, Ceasurile şi Sf. Liturghie.

 

Considerate atracţii ale judeţului Călăraşi, ruinele cetăţii Vicina din insula Păcuiul lui Soare, unul dintre oraşele dispărute din România, reprezintă al doilea sit ca mărime din ţară, după Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Actualmente scufundată în malurile Dunării, ruinele cetăţii aveau să iasă la suprafaţă în anul 2003, până la temelia zidurilor din oraşul dispărut din România. Tot în apropiere se află şi cetatea Dervent, care a fost ridicată în aceeaşi perioadă. Acolo se afla o bază a flotei bizantine care naviga pe Dunăre. 

Profesorul Petre Diaconu, de la Institutul de Arheologie din Bucureşti, a cercetat în amănunt această cetate şi chiar a scris o monografie.

 

Potrivit istoricilor, cetatea Vicina, aflată la 9 km în aval de Ostrov, a fost ridicată pe insula numită acum Păcuiul lui Soare, de împăraţii Bizantului, după anul 971, o dată cu reinstaurarea puterii lor la gurile Dunării de Jos. Situată într-o zonă instabilă din punct de vedere politic, cetatea a fost distrusă şi refăcută de mai multe ori. La scurt timp de la construire, locul a fost distrus de populaţiile bulgare care s-au revoltat contra Bizanţului. A fost reconstruită în jurul anului 1000, funcţionând ca important centru comercial.

În prezent se mai vede 10-15% din cetate, iar în anii 50 era vizibilă cam 25%. Apa o afectează din ce în ce mai mult, iar prin lucrările efectuate în timp pe Dunăre a fost accelerat procesul de eroziune.

 

„Pe tine, vrednic păstor duhovnicesc, te ştim părinte plin de dragoste pentru turma ta, arhiereu cinstit şi iconom al Tainelor dumnezeieşti; pentru aceasta te rugăm să ne păzeşti pe noi de primejdii, de boli şi de necazuri, ca să cântăm ţie: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iachint, mare arhipăstor al Ţării Româneşti! De Hristos, Păstorul cel mare, ai fost dăruit Ţării Româneşti ca întâi mare păstor duhovnicesc, Sfinte Ierarhe Iachint, spre călăuzirea noastră şi spre întărire în dreapta credinţă, pe care am primit-o prin cuvântul Evangheliei, semănat în inimile strămoşilor noştri de Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat”.

 

Sinaxar 28 octombrie 2015 Sfântul Iachint de Vicina. Cruce neagră. Ce localitate din Dobrogea a fost Vicina