In memoriam Carol Davila, marele reformator și vizionar al medicinei românești

• Carol Davila a avut  și opțiunea să plece în Persia, dar a ales România. 

Pe 24 august 1884 Carol Davila își dădea ultima suflare, înconjurat de cei dragi lui. Acesta rămâne cunoscut drept reformatorul medicinei românești, punând la punct sistemul medical de la acea vreme. El este cel care a înființat și prima facultate de medicină din țară.  
 
Carlo Antonio Francis Davila s-a născut pe 8 aprilie 1828 în Parma ca fiu al generalului armatei spaniole. După ce ambii părinți mor, într-un concurs de împrejurări, Carol la vârsta de 14 ani ajunge în grija rectorului Academiei din Limoges din Franța, de la acea vreme.
 
De aici sub îndrumarea doctorului A. Guépin, Davila face un stagiu la farmacia lui Léon le Sant din Nantes. Continuă studiile medicale la Anger și Paris, iar în 1853, în urma unei adrese semnate de domnitorul român Barbu Știrbei prin care solicita un medic care să organizeze serviciul medical, tânărul Carol este trimis în Țările Române.
 
O coincidență sau un simplă întâmplare este faptul că simultan cu adresa lui Știrbei șahul Persiei ruga guvernul francez să binevoiască să le trimită un medic specialist pentru însuși șahul. Iată că din fericire pentru noi, junul  student a ales tărâmurile noastre.
 
Ajuns în Valahia va intra imediat pe funcție fiind numit prin decret domnesc medic șef al armatei. Va activa la spitalul militar din București a cărui sediu era fosta Mănăstire Mihai Vodă, aflată nu în cea mai bună stare. Davila va analiza situația sistemului medical după care va întocmi un raport. Îl prezintă domnitorului, relatându-i și măsurile care trebuiau implementate. Toate acestea au fost sistate din cauza războiului Crimeii. Bucureștiul este ocupat de trupele austriece și otomane. Noua conducere îl va demite pe cel care era un vizionar al medicinei.  Activează în continuare ca doctor îngrijindu-i și pe austrieci și turci. Datorită profesionalismului Sultanul îl va decora la sfârșit.
 
Odată cu revenirea lui Barbu Știrbei pe tron, reformatorul medicinei românești este repus în funcție.
 
Reorganizază Spitalul de la Mihai Vodă, realizează prima transfuzie de sânge, organizează prima școală de chirurgie pe care în 1857 o va transforma în Școala de Medicină și Farmacie.
 

Continuă să uimească prin întocmirea unui program pentru îngrijirea copiilor orfani. Inițial a îngrijit 40 de fete orfane chiar în propria casă. Tot atunci înființează și o școală de surdo-muți cu un profesor francez surdo-mut.
 
Ridicat la gradul de general, elaborează măsuri de protecție pentru muncitori și organizează primele dispensare  în țară.
 
Un fapt mai puțin știut este că alături de un viticultor, Davila a înființat și grădina botanică din București pentru a putea produce plante medicinale.
 
În anul 1869, datorită eforturilor sale, școala de medicină și farmacie a fost transformată în Facultatea de Medicină, Chirurgie și Farmacie.
 
Tot Davila este cel care a împins România în 1874 către aderarea la organizația Crucea Roșie.  

 
După războiul care a urmat, unde acesta a coordonat impecabil serviciul medical, sfârșitul marelui doctor se apropia.
 
În dimineața de 24 august 1884, înconjurat de cei dragi lui, își prescrie ultima medicamentație. Conștinent de situația în care se află acesta spune ultimele cuvinte:
 
„Întoarceți pendula către mine... S-a sfârșit... Plec pentru marea călătorie.“
 
Sursă foto și de documentare: Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila
 
Citește și:
 
52 de ani de la reînființarea Academiei de Științe Medicale