Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
In memoriam Constantin Dinischiotu, bucureșteanul care a adunat 11 ani de regie a spectacolelor teatrului din Constanța. „Era adeptul ferm al slujirii publicului cu orice preț”
In memoriam Constantin Dinischiotu, bucureșteanul care a adunat 11 ani de regie a spectacolelor teatrului din
19 Jun, 2024 17:00
ZIUA de Constanta
958
Marime text
958
Marime text
- În perioada 1959 – 1967, a fost regizor la Teatrul de Stat Constanța, iar din 1991 și până în 1994 a lucrat la Teatrul Fantasio
- El a lucrat și în afara teatrelor, ca regizor artistic, la Radioteleviziunea Română, vreme de 17 ani (1977 – 1994)
Regizorul Constantin Dinischiotu s-a născut la București, într-o zi de 11 mai 1927.
După cum îl descrie fostul secretar literar, Jean Badea, în volumul „Dulcea povară”, Constantin Dinischiotu a fost un atotștiutor al teatrului, cum puține persoane au mai fost înaintea lui.
El a absolvit Liceul Gheorghe Șincai din Capitală, iar studiile superioare le-a urmat la Facultatea de Litere, dar și la Facultatea de Drept a Universității București, între anii 1945 – 1949.
În timpul facultății, mai precis între 1947 – 1948, Constantin Dinischiotu a fost regizor tehnic la Teatrul Sărindar al Mariei Filotti și asistent de regie la Facultățile artistice ale Armatei.
Timp de un an (1950 – 1951), Constantin Dinischiotu a urmat cursuri de perfecționare la Institutul de Artă Cinematografică București.
În continuare, drumul profesional l-a purtat la: Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași (asistent regie între 1952 – 1953), Teatrul „Alexandru Davila” Pitești (regizor și director între anii 1953 – 1958; 1967 – 1974), Teatrul Valea Jiului Petroșani (1958 – 1959), Teatrul de Stat Constanța (1959 – 1967), Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani (1974 – 1977), Teatrul Fantasio Constanța (1991 – 1994), Teatrul „Fani Tardini” Galați (1995 – 1996), Teatrul „G.A. Petculescu” Reșița (1996 – 1997) și Teatrul „G. Bacovia” Bacău (1999 – 2000).
El a lucrat și în afara teatrelor, ca regizor artistic, la Radioteleviziunea Română, vreme de 17 ani (1977 – 1994).
„În țară sunt puține teatre care să nu-i fi cerut colaborarea. A pus în scenă peste 300 de premiere, dintre care jumătate au fost premiere absolute, și aproape 100 cu piese românești. A realizat spectacole bine primite de public, de critică, de juriile unor festivaluri de teatru. În afara dramei și comediei, a cultivat, cu excepția operei, toate genurile de spectacol: operetă, revistă, concert și comedie muzicală. A inițiat festivaluri naționale la Pitești, Botoșani, Constanța. Îi plăcea să invite la premierele sale cronicarii de teatru din capitală, chiar dacă era convins că unii îl vor «înjura». Fire neliniștită, în pas cu vremea și evenimentele, s-a implicat și în teatrul de amatori, ajungând cu câteva spectacole în fazele finale ale concursurilor naționale”, scria Jean Badea despre Constantin Dinischiotu.
Redăm o parte din spectacolele pe care le-a regizat la Constanța: „A doua dragoste”, „Cercul pătrat”, „Chirița în provincie”, „Câinele grădinarului”, „Clipa”, „Credința”, „Doi pe un balansoar”, „Don Juan”, „Fântâna Blanduziei”, „Io, Mircea Voevod”, „Pălăria Florentină”, „Miorița”, „Nunta din Perugia”, „ Slugă la doi stăpâni”, „Strigoii”, „Topaze”, „Vicleniile lui Scapin”, „Vlaicu Vodă”, „Căruța cu paiațe”, „Don Carlos”, „Ecaterina Teodoroiu”, „Scrisoare către meșterul Manole”, „Patima roșie”, „Peripețiile bravului soldat Svejk”, „ Piatră la rinichi”, „Scaunul”, „Viforul”, „Visul unei nopți de iarnă”, „ Femeia cezarului”, „Încurcă lume”, „Funcționarul de la domenii”.
A pus în scenă piese de Lope de Vega, Carlo Goldoni, Moliere, Vasile Alecsandri, Alexandru Davila, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Ion Luca Caragiale, Mihail Sorbul, Camil Petrescu, Gib Mihăescu, Tudor Mușatescu, Mihail Sebastian, Valeriu Anania, Aurel Baranga, Eugen Barbu, Ion Băieșu, Dina Cocea, Ion Coja, Radu Cosașu, Mihail Davidoglu, Paul Everac, Mihnea Gheorghiu, Cezar Ivănescu etc.
Sub regia sa au debutat actori ca: Liliana Tomescu, Constantin Codrescu, Ileana Predescu, Ștefan Iordache, Melania Cârje, Daniela Anencov, Radu Panamarenco, Anca Pandrea, Adina Popescu, Alexandru Georgescu, Nicolae Călugărița, Sorin Medeleni sau Geo Popa.
Iată cum descria Jean Badea modul de lucru al lui Constantin Dinischiotu:
„Nu era prea iubit de o parte dintre actori, mașiniști sau funcționari, știa acest lucru, dar nu se sensibiliza peste măsură. Pe cârcotași îi promova, acordându-le șansa să se afirme în... câmpia muncii, ca să nu mai aibă timp de bârfe prin culise sau bodegi. Era adeptul ferm al slujirii publicului cu orice preț, planifica spectacole și în seara de Revelion, deplasări în orașe și comune, pe orice vreme, pe caniculă, pe ger, pe ploaie, cerând actorilor să-și poarte crucea cu fruntea sus, fără crâcnire. Cred că este singurul regizor pe care l-am cunoscut capabil să fixeze și să respecte data premierei, anunțată din prima zi de repetiție.
Chiar dacă – pentru aceasta – atelierele de croitorie sau tâmplărie erau nevoite să muncească 10 – 12 ore zilnic, iar actorii veneau la repetiții și în timpul nopții...”.
În anul 2002, Constantin Dinischiotu și-a publicat volumul „L-a așteptat pe Moliere la gară” la Editura „Vergului” din București.
Regizorul a decedat la vârsta de 81 de ani, pe 19 iunie 2008, în București.
Sursă text: Dicționar de personalități dobrogene vol. IV, „Dulcea povară” de Jean Badea
Citește și:
Personalitate a Teatrului de Stat Constanța Alexandru Mereuță, exemplu de dedicare și pasiune pentru meseria de actor
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
