„Încercăm să readucem în circuit un mare tezaur cultural românesc - literatura exilului“ Reflecții pe tema exilului în viziunea scriitorilor contemporani (galerie foto)

Vineri, 16 iunie, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ Constanța a fost gazda unei triple lansări de carte, aparținând fie scriitorului Horia Vintilă, „Tinerețea unui fost Săgetător“, și „Eseistica“, fie cea dedicată acestuia de către scriitorii Mihaela Albu și Dan Anghelescu, respectiv „Antologie selectivă“. La eveniment au participat, alături de aceștia, Steliana Bajdechi și prof. univ. dr. Angelo Mitchievici.
 
În deschiderea lansărilor a fost prezentată, de asemenea, revista Carmina, publicație ce însumează un ansamblu de culturi specifice popoarelor din spaţiul sud-est european. Apărută în 2008, cu primul număr dedicat României, iar ulterior consacrată țărilor aflate în acest spațiu, Bulgaria, Grecia, Cipru, Turcia, revista numără 200 de pagini și este bianuală.
 
Numărul lansat la bibliotecă, în prima parte a programului, este dedicat monarhiei şi culturii din spaţiul balcanic, iar acum se pregătește spre publicare un număr dedicat reflectării Primului Război Mondial în literatura ţărilor din spaţiul sud-est european. Despre numărul deja lansat vorbește, contemplativ, Mihaela Albu,redactorul-șef al publicației: „Este o revistă care a trezit foarte mult interes în lume. Ni s-a spus chiar că este unică în lume printr-un anumit specific, în sensul că mai există reviste dedicate spaţiului balcanic, dar care sunt fie istorice, fie politice, fie lingvistice. O altă revistă care să cuprindă, atât cultural, cât şi spiritual ţările din Balcani nu mai există. În plus, revista noastră este publicată în limba maternă a autorilor și în limba engleză, pentru a putea a putea fi distribuită în Occident, astfel reuşind ca Vestul să ne cunoască prin specificul cultural. Ea cuprinde şi un foto-album care, prin culoare şi imagine, reflectă tema numărului respectiv“.

Literatura exilului - „marele tezaur cultural românesc“ 

În cea de-a doua parte a evenimentului dedicat lansării cărților lui Horia Vintilă, scriitorul Dan Anghelescu vorbește despre tema exilului ca despre o binecuvântare a literaturii românești, ignorată însă de istoricii literari: „Literatura exilului, revuistica și eseistica constituie un mare tezaur cultural pe care îl avem, de care nu știm nimic. Unii «nebuni», ca mine și ca Mihaela Albu, și mai sunt câțiva, încercăm să îl readucem în circuit. Există foarte multe lucruri care trebuie recunoscute, readuse, reluate, pentru că istoria literaturii române, ca instituție, nu va fi niciodată, nici adevărată, nici morală, fără acești oameni pe care, din păcate, istoricii noștri literari i-au ignorat, lăsând scrierile lor uitării, chiar și după 25 de ani de la așa-zisa Revoluție“.
 
Scriitoarea Mihaela Albu mărturisește că îl vede pe Horia Vintilă ca „deținător al unei arii cu o tematică foarte largă, are foarte multe faţete şi îl putem numi romancier, poet, eseist, publicist, gânditor, jurnalist, aceste multe laturi fiind şi tematice, pentru că el cunoaşte şi scrie literatură, filosofie, fizică cuantică“. Aceasta adaugă și argumentează alegerea de a publica „Tinereţea unui fost Săgetător“, exprimându-și intenția de a explica atitudinea scriitorului din perioada interbelică, înainte de a pleca din ţară, și articolele lui, publicate atunci când avea 20-21 de ani.
 
Dan Anghelescu explică sintagma „fost săgetător“ prin aceea că Horia Vintilă s-a născut la o anumită dată, când era săgetător, iar ulterior, dată fiind schimbarea calendarului, el a devenit capricorn. Acesta își expune, pe de altă parte, viziunea despre autorul cărții: „El încearcă în romane să instituie un alt mod de a gândi, de a cunoaște lumea și de a o înțelege. Așa că, referitor la Vintilă Horia se poate spune că își aruncă ancore în toate domeniile. El încearcă să revoluționeze cunoașterea, apelând la tot ceea ce ajunsese să se știe despre om, despre timp, și mai ales despre univers“.
 
În „Antologie selectivă“, Mihaela Albu și Dan Anghelescu au cuprins o parte dintre articolele lui Horia Vintilă din perioada interbelică şi apoi pe cele din exil, în contextul în care se spunea că ar trebui să existe o „antologie totală“. Aceștia susțin că este imposibil pentru o singură persoană să cuprindă într-unul sau mai multe volume toate articolele lui Horia Vintilă. Conform Mihaelei Albu „ar trebui un colectiv întreg de cercetare care să adune toate articolele, a scris enorm, iar revistele sunt foarte vechi, unele, cele din ţară, care nu se găsesc, şi celelalte, din exil, care se găsesc în mai multe ţări până în America de Sud. Atunci, antologia este selectivă, dar ne-am axat pe eseurile literare“.