Intaietatea intereselor la bisericutele de creta de la Murfatlar-Basarabi

Construirea unui muzeu si a unei manastiri in preajma valorosului ansamblu rupestru aduce beneficii atat Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, cat si Arhiepiscopiei Tomisului * Insa, in pofida foloaselor pe care le aduce dezvoltarea turistica in zona, raman actualele problemele legate de protectia asezarii rupestre

Anul trecut, atentia cercetatorilor, a arheologilor, dar mai ales a publicului larg a fost indreptata spre bisericutele de creta de la Murfatlar-Basarabi. Acest interes, care continua sa se manifeste si pe parcursul acestui an este prilejuit de sarbatorirea a cincizeci de ani de la descoperirea monumentului arheologic, considerat ca fiind unic in Europa. Pentru a marca evenimentul, pe 18 decembrie 2007, la Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR) din Bucuresti s-a vernisat expozitia "O istorie in creta. Complexul rupestru de la Murfatlar - Basarabi". Alaturi de MNIR, printre organizatori se afla si Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta alaturi de Institutul de Arheologie Vasile Parvan. De asemenea Institutul National al Monumentelor Istorice, Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, Columbia University din New York si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare de Optoelectronice apar pe lista partenerilor. Pe parcursul acestui an sunt preconizate o serie de evenimente conexe subiectului expozitiei si itinerarea acesteia in cadrul altor institutii muzeale din tara.

"Interese" legitime: continuarea traditiei milenare versus promovare

Printre acestea se afla si Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta care si-a propus sa deschida o expozitie chiar in preajma bisericutelor de la Murfatlar. Insa, acest lucru nu este, inca, posibil deoarece, dupa cum sustine directorul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, Constantin Chera, o cladire care apartine muzeului este in acest moment ocupata de catre Arhiepiscopia Tomisului. Potrivit purtatorului de cuvant al Arhiepiscopiei, Liliana Naclad, locuinta a fost data in folosinta de catre muzeu, Arhiepiscopiei, printr-un acord amiabil. Directorul MINA Constanta a precizat ca aceasta intelegere "a fost odata", iar cei care se afla in acest moment acolo trebuie sa elibereze cladirea, care adaposteste o bisericuta. Prezenta Arhiepiscopiei Tomisului in preajma edificiului rupestru se explica prin faptul ca printr-o sedinta a Sinodului Mitropolitan din 2001 s-a aprobat ridicarea in zona a unei manastiri cu hramul Sfantul Ierarh Teotim, in preajma ansamblului de la Murfatlar-Basarabi. Acest lucru este argumentat prin faptul ca se doreste revigorarea vietii crestine dobrogene prin reactivarea asezamantului monahal. Daca lucrarile la manastire par sa stagneze, beneficiind de momentul aniversar, menit sa atraga fonduri generoase pentru conservarea edificiului, conducerea Muzeului incepe sa castige teren in fata intereselor Arhiepiscopiei. La inceputul saptamanii trecute, purtatorul de cuvant al Arhiepiscopiei afirma ca, in luna decembrie a existat o solicitare din partea MINA Constanta care privea eliberarea casei muzeului. Insa, acest lucru nu s-a intamplat din cauza conditiilor de iarna. Dar, conducerea MINA Constanta nu mai este atat de ingaduitoare, considerand ca "nu este normal" ca, in continuare, cladirea sa fie ocupata de biserica. Expozitia care urmeaza sa fie gazduita de casa muzeului va fi deschisa la sfarsitul lunii martie. In ceea ce priveste implicatiile pe care le presupune construirea unei manastiri si a unui muzeu de sit in preajma pretiosului edificiu, dincolo de problemele legate de protectia asezarii rupestre, exista argumente, care sustin deopotriva cele doua cauze. Pe de o parte se invoca reactivarea asezamantului monahal de la Murfatlar-Basarabi, iar, pe de alta parte, prezenta unui muzeu in zona este legitima in contextul in care, ansamblul se afla in grija institutiei muzeale. De asemenea, expozitia deschisa cu prilejul momentului aniversar isi propune sa ofere o abordare noua cu privire la fenomenul istoric al crestinarii spatiului dintre Dunare si Marea Neagra, lucru care, la randul sau, legitimeaza prezenta manastirii in preajma ansamblului. Insa, implicatiile de ordin turistic si implicit economic pe care le implica atat manastirea cat si prezenta unui muzeu in zona "se rasfrang" asupra ambelor institutii, care incearca sa se impuna in zona, beneficiind de capitalul de imagine al complexului.

Scris de: {autor}Mirela STINGA{/autor}