Interviu cu Dana Dumitrescu, directorul Teatrului de Stat Constanţa Consacraţii scenei româneşti, la Festivalul „Miturile Cetăţii“ - Marcel Iureş, George Mihăiţă, Ion Caramitru, Marius Manole, Medeea Marinescu

Pentru că ne mai despart doar câteva zile de startul celei de-a treia ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru „Miturile Cetăţii“, singurul festival din România dedicat teatrului antic şi temelor mitologice, vineri, 15 iunie, ZIUA de Constanţa a avut-o ca invitat al interviurilor online pe Dana Dumitrescu, directorul Teatrului de Stat.
 
În perioada 20 - 27 iunie a.c., la Constanţa vor ajunge profesionişti şi iubitori de teatru din toată ţara şi din străinătate, prilej cu care vor putea vedea unele dintre cele mai importante şi mai valoroase spectacole ale unor instituţii teatrale naţionale sau de peste hotare.   
 
Organizat de Teatrul de Stat Constanţa, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean Constanţa, Festivalul Internaţional de Teatru „Miturile Cetăţii“ este o continuare a „Serilor de teatru antic“, desfăşurate în anii ’70 în judeţul Constanţa, o tradiţie preţuită de localnici, o tradiţie ce face parte din moştenirea culturală a acestor locuri.   
 
De unde a plecat ideea organizării acestui festival, în urmă cu doi ani?


Ideea unui festival de teatru la Constanţa mi-a încolţit în minte înainte cu câţiva ani de a deveni managerul acestei instituţii. Nu aveam în acel moment nici cea mai mică idee că voi ocupa această funcţie, dar eram convinsă de faptul că voi încerca să construiesc un festival de teatru pentru constănţeni. Am căutat mult timp formula şi am considerat că cel mai potrivit este să reînvii tradiţia şi să avem posibilitatea prin spectacolul teatral să punem în valoare moştenirea istorică şi spaţiul geografic unic în România, care conferă specificitate şi identitate teatrului constănţean.

M-am sfătuit încă de la începuturi cu cronicarul de teatru Doru Mareş atât în privinţa formulei festivalului, cât şi a numelui şi am ajuns la actuala denumire, Miturile Cetăţii, pornind de la teatrul antic, de la temele, subiectele, dimensiunea personajelor de tip antic, urmărind traseul miturilor, din cele mai vechi timpuri până în contemporaneitate.

La ora actuală, spaţiul pe care l-am stabilit este Cetatea, oraşul, dar obiectivul principal este de a cuprinde cât mai multe zone ofertante din punct de vedere geografic, decoruri vii, oferite de spaţiul în care trăim, situri arheologice pe care să le valorificăm, intrând astfel într-un circuit de turism cultural. Acest fapt poate aduce multe beneficii oraşului şi judeţului Constanţa, începând de la resursa financiară, câştigarea unui număr cât mai mare de turişti, până la imaginea favorabilă creată prin produsul cultural.     

 
Care sunt plusurile cu care vine cea de-a treia ediţie, în comparaţie cu ediţiile anterioare? 


Cea de-a treia ediţie în faţa căreia ne aflăm aduce opt zile de festival, opt zile de spectacole, evenimente teatrale şi conexe (lansări de carte, revistă de specialitate, colocvii, conferinţe). Noutatea constă în alte două spaţii neconvenţionale pentru actul teatral, şi anume platforma din faţa Cazinoului din Constanţa şi Catedrala Arhiepiscopală „Sfinţii Petru şi Pavel“. Restul spaţiilor în care se vor desfăşura evenimentele rămân sala TSC, sala Teatrului pentru Copii şi Tineret, Termele Romane şi Sala Pictată din interiorul Muzeului de Istorie şi Arheologie. Astfel că şi în acest an avem ca parteneri: Teatrul pentru Copii şi Tineret şi Muzeul de Arheologie, la care se adaugă Centrul Cultural „Theodor Burada“, Biblioteca Judeţeană şi Muzeul de Artă Populară.

Dacă anul trecut festivalul a stat sub semnul celebrării lui Ovidius, de data acesta festivalul se înscrie cu o parte din evenimente în calendarul marcării Centenarului.   
 
Care sunt trupele sau instituţiile ce vor participa la festivalul de anul acesta?



La cea de-a treia ediţie, spectatorii constănţeni pot fi martori la 22 de spectacole venite din cele mai importante teatre din România: Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“ Bucureşti, Teatrul Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu, Teatrul Naţional Cluj, Teatrul „Regina Maria“ Oradea, Teatrul „Excelsior“ Bucureşti, Teatrul Municipal Baia Mare, Teatrul „Toma Caragiu“ Ploieşti, Teatrul Dramatic Galaţi, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul Act. Iar din străinătate aşteptăm Teatrul Astragali, din Lecce-Italia, o companie de teatru din Lyon-Franţa, o companie de teatru din Ungaria şi un important teatru din Tel Aviv-Israel.

În această ediţie, avem ca noutate prezenţa spectacolului „Hamlet“, realizat de elevii Colegiului de Arte „Regina Maria“ din Constanţa, spectacol premiat la Olimpiada Naţională Arta actorului, dorind în acest fel să deschidem o nouă secţiune a festivalului, în care să fie atraşi şi promovaţi tineri şi viitori actori.

O altă surpriză pentru constănţeni o constituie realizarea unor reprezentaţii stradale, de către trupa „Famous Art“ din Cluj, în fiecare seară, începând cu ora 20, în Piaţa Ovidiu.     
 
Un desfăşurător pe zile puteţi dezvălui?


Pentru a nu dezvălui chiar toate surprizele pregătite în această ediţie, voi puncta câteva dintre spectacolele şi numele importante care ne vor încânta în serile festivalului.
 
Este vorba despre spectacolul muzical „Zaraza”, realizat de apreciatul coregraf Răzvan Mazilu cu trupa Teatrului „Toma Caragiu” Ploieşti, din distribuţia căruia fac parte Nico şi Aurelian Temişan, spectacolul-concert „Până la rai”, cu violoncelistul Adrian Naidin şi invitaţii săi, un spectacol de suflet românesc. Music-hallul de succes „Scripcarul pe acoperiş”, realizat de Teatrul „Regina Maria” din Oradea.
 
Spectacolul „Păi, despre ce vorbim noi aici, domnule?”, în regia lui Alexandru Dabija, cu doi mari actori ai scenei româneşti, Marcel Iureş şi George Mihăiţă. Spectacolului „Magic Naţional”, în regia directorului TNB, Ion Caramitru, pe care îl vom admira în spectacol alături de Anca Sigartău, Tania Popa, Marius Manole, Medeea Marinescu, pe muzica realizată live de Emi Drăgoi.

Nume importante ale regiei vor fi, de asemenea, prezente în festival: Silviu Purcărete, Alexander Hausvater, Alexandru Dabija şi prietenul festivalului „Miturile Cetăţii“, Constantin Chiriac, directorul Teatrului Naţional „Radu Stanca“ Sibiu şi preşedintele celui mai mare festival din România (care se desfăşoară la Sibiu). Acesta ne va bucura cu un recital de poezie religioasă în Catedrala Sfinţii „Petru şi Pavel”.    
 
În ce spaţii sunt programate spectacolele?


Pentru că am răspuns anterior la această întrebare, vă voi oferi câteva informaţii legate de accesul la spectacole. În spaţiile exterioare, intrarea este liberă, iar la sala de spectacol a TSC şi la sala Teatrului pentru Copii şi Tineret s-au pus în vânzare bilete la preţul obişnuit: 30 de lei adulţi, 7,5 lei elevi, studenţi, pensionari. 
Avem doar două spectacole la preţul de 40 de lei adulţi, respectiv 7,5 lei elevi, studenţi, pensionari: „Păi despre ce vorbim noi aici, domnule?“ - Teatrul ACT Bucureşti Şi „Oidip“ (titlu… asumat de Teatrul Naţional din Sibiu).

Aş mai avea de menţionat un lucru important, în atenţia spectatorilor, şi anume că, începând cu cea de-a treia ediţie a festivalului, s-au pus în vânzare bilete online pe site-urile partenere TSC.     
 
De la prima la a doua ediţie aţi putut constata o creştere a numărului de persoane interesate? 


Am observat o creştere a numărului de spectatori atât la nivelul festivalului, cât mai ales în sala de spectacol, la reprezentaţiile TSC, pe tot parcursul stagiunii. Astfel că programul teatrului a crescut de la două spectacole pe săptămână oferite publicului, la trei, datorită cererii impresionante, ţinând cont de faptul că cel puţin două din trei s-au jucat cu casa închisă în fiecare săptămână. Am mai remarcat un lucru pozitiv şi încurajator, prin creşterea numărului spectatorilor tineri şi foarte tineri.     
 
Există un gen predilect de „consumatori“ ai acestor spectacole?


Cred că există şi un public-ţintă pentru acest tip de spectacole specifice festivalului, dar se dezvoltă o categorie de public extrem de interesat de evenimentul teatral, motivat de o necesitate culturală, resimţită din ce în ce mai acut, ceea ce ne determină la performanţă şi la o lărgire a plajei de teme şi subiecte abordate.

La recentul eveniment organizat de ZIUA de Constanţa în cinstea seniorilor teatrului de la malul mării a fost pusă tot mai insistent problema readucerii revistei ca gen teatral pe scenele constănţene. Care este opinia dvs.? 


Din punct de vedere juridic, este o chestiune pe care o poate decide autoritatea locală sau judeţeană, pentru că acest gen teatral presupune multă resursă umană, ceea ce înseamnă o organigramă specială, producţiile fiind mult mai costisitoare, începând de la numărul mare de artişti prezenţi pe scenă, până la realizarea de costume şi decoruri, care într-un astfel de gen de spectacol se cer a fi somptuoase.

Personal, mi-am propus şi-mi doresc să realizez în cât mai scurt timp un spectacol de cabaret, care să readucă, poate, câte ceva din genul teatral atât de îndrăgit generaţiilor contemporane cu „Fantasio“.

Am participat cu mare drag la evenimentul organizat de ZIUA de Constanţa şi am remarcat faptul că s-a punctat încă o dată necesitatea existenţei unui teatru naţional la Constanţa. Consider că este firească această doleanţă, pe care, de altfel, o nutresc şi eu. Chiar face parte din obiectivele mele, ţinând cont de faptul că Dobrogea este singura regiune istorică văduvită de un teatru naţional. Inclusiv de construcţia fizică a unei clădiri de teatru.
 
Avem nevoie de o clădire nouă, specifică, construită de la zero, la standarde europene. Nu mai departe de acest festival, în care colaborăm cu regizori străini, cu invitaţi din mai multe ţări europene, şi ne simţim chiar vitregiţi de o tehnică modernă, actuală, care să ajute în realizarea actului artistic.
 
Care este bugetul ediţiei a treia a festivalului? 


Anul acesta, bugetul festivalului este de 900.000 de lei. Încă un buget mic pentru grandoarea unui astfel de festival, dar pentru noi este minunat că putem susţine şi anul acesta festivalul şi că are continuitate. Mulţumim pe această cale Consiliului Judeţean, care a înţeles importanţa continuării unui astfel de eveniment, ce poate constitui o deschidere de sezon la un alt nivel de percepţie şi care poate să atragă, aşa cum spunem şi la începutul interviului, un număr considerabil de turişti, atât din ţară, cât şi din străinătate.