La Cărturești Carusel Lansare de carte a scriitoarei constănțene Doina Jela - „Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar”

Mâine, 6 februarie, de la ora 18.30, la Cărturești Carusel, Editura Corint invită iubitorii de lectură și carte bună la lansarea volumului „Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar”, autoare Doina Jela.


Volumul a stat la baza filmului „După-amiaza unui torționar”, regizat de Lucian Pintilie în 2001 și nominalizat la premiul „Leul de Aur”.
Vor lua cuvântul: Doina Jela, autoarea volumului „Drumul Damascului”; Nicoleta Savin, jurnalistă, realizatoare Epoch Times România, și Alin Mureșan, istoric, cercetător la IICCMER.
Evenimentul se va încheia cu o sesiune de autografe.


Întrebată cum și-ar prezenta cartea, Doina Jela a răspuns:

„Aș deranja lumea doar pentru o carte importantă. Ce înțeleg printr-o carte importantă? Una care dacă nu ești de tot rigid, îți poate schimba radical părerea despre unele lucruri”.

Ar veni cu mare plăcere și la Constanța


Prozatoarea și publicista Doina Jela s-a născut pe 1 martie 1951, în localitatea Vadu, județul Constanța. Este absolventă a Universității din București, Facultatea de Filologie.

Ultima dată s-a aflat la Constanța în urmă cu patru ani, cu prilejul conferinței „Ficțiune și non-ficțiune în abordarea trecutului comunist: eficiență și impact”, organizată în parteneriat de Universitatea „Ovidius” din Constanța și filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor.


În luna noiembrie a anului trecut, am contactat-o telefonic pentru a-i propune să fie alături de evenimentul Ziua Dobrogei, organizat de cotidianul ZIUA de Constanța. Cu atât mai mult cu cât era omagiată personalitatea publicistului Constantin N. Sarry prin vocea nepotului său – George Sarry, a cărui carte „Viața mea. Amintiri din închisoare și din libertate”,  prezentă în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, a beneficiat de Prefața semnată Doina Jela. Din păcate, ne-a mărturisit că era foarte prinsă cu ultimele pregătiri pentru cea de-a treia ediție, revizuită și adăugită, a cărții pe care o lansează mâine. Dar a promis că va veni cu mare plăcere să lanseze și la Constanța acest volum.


Autoare a unui mare număr de eseuri, cronici, recenzii, interviuri, apărute în reviste ca Tomis, Arta, Amfiteatru, Romania literara, Contemporanul, Familia, Observator (Munchen), 22, Vatra. În 1995, publica la Editura Humanitas romanul non-fictiv „Cazul Nichita Dumitru”, răsplătit de Asociația Internațională a Scriitorilor și Oamenilor de Artă Români, cu sediul la Washinghton, cu premiul de onoare pe anul 1996. În 1997, publica la Editura Polirom volumul „Telejurnalul de noapte”.



În 1998 îi apare în colecția „Procesul comunismului“ volumul „Această dragoste care ne leagă”, desemnat „Cartea anului“ la Târgul internațional de carte de la Timișoara.
În 1999 îi apare, tot în colecția „Procesul comunismului“, cartea „Drumul Damascului” (reeditată în 2002), iar in 2001 „Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste”. Tot în anul 2001, regizorul Lucian Pintilie, inspirat de cartea „Drumul Damascului”, a realizat filmul „După-amiaza unui torționar”.


A tradus pentru Editura Humanitas „Antologia gândirii juridice” de Phillippe Maulaurie; pentru seria „Procesul comunismului“ a aceleiași edituri a tradus „Stalin” de Boris Souvarine, în colaborare, „Cartea neagră a comunismului”, coordonată de Stephane Courtois, „Sărută mâna pe care n-o poți mușca” și „O Americă înfricoșătoare” de Edward Behr și, pentru editura Polirom, din italiana, „Omul grec” (culegere de eseuri).
 

Recenzii la „Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar”

„Un unicat în memoria postcomunistă. Rareori o astfel de indicație – de gen mai curând publicitar – a sunat mai just. […] Cu acest Drum al Damascului Doina Jela ne oferă o triplă surpriză: torționarul Securității, Franț Țandără, descrie torturile în care se specializase, ia asupră-și partea lui de vină, implică sistemul comunist comanditar al ororii și mai ales (aici unicatul este incontestabil) cere să fie judecat într-o țară care, de-a lungul a zece ani de tranziție, nu și-a găsit înca judecători și tribunal” - Virgil Ierunca, România literară, nr. 7, 1999.

„Drumul Damascului e o carte importantă nu doar prin extraordinara impresie pe care ți-o lasă documentul, ci și prin revelarea cu probe indubitabile a modului de funcționare a sistemului represiv comunist. În perversiunea lor infinită, securiștii știau să-și găsească aliați dintre cele mai nefericite și decăzute elemente ale societății. Spre a-și păstra mâinile curate, ei făceau apel la indivizi pe care tot ei îi aduseseră în starea de subanimalitate, creându-le reflexul conditionat al urii și violenței. Astfel de indivizi există și astăzi, ei trăiesc printre noi și, cum spune Frant Țandără, vor muri cu capul pe propria pernă” - Mircea Mihăieș.


Citește și:

Doina Jela abordează trecutul comunist, mâine, la Constanţa