La inițiativa Asociației „Casa Mării Negre”, dar și pentru că le pasă Reprezentanți ai comunității civice constănțene au inventariat prioritățile culturale ale urbei

Ieri, la sediul Asociației „Casa Mării Negre”, timp de două ore, s-au așezat în jurul mesei rotunde provocate de dr. Dorin Popescu pentru a dezbate, în Ziua Culturii Naționale, precaritatea actului cultural de consistență în Constanța o seamă de „voci” importante ale cetății: dr. Lavinia Dumitrașcu – cercetător, președinta filialei Constanța a Societății de Științe Istorice, dr. Sorin Colesniuc - directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Traian Antoniadis – președintele Comunității „Elpis”, prof. univ. Virgil Breban – membru al filialei Constanța a Asociației Inițiativă pentru Cultură Europeană, Elena Vințeanu - secretar administrativ Liga Navală, analist politic Mihăilă Costache, Alexandru Crenganiș, membru Asociația Casa Marii Negre, General Ioan Oscar Beneș, jurnalist Călin Gavrilaș - cotidianul „ Adevărul“, Alina Ioana Vasiliu - Teatrul de Stat, Daniela Stan - ISJ Constanța, Cristian Crăciun – președintele Asociației Militarilor cu dizabilități, Dorelian Bellu, Nora Pârlea (Constanța Plus).

 

Dacă anul trecut au onorat invitația din partea Primăriei Constanța – Mihai Petre, și subprefectul Ali Șenol, de data aceasta nu a mai participat vreun reprezentant al administrației locale, ceea ce a adus o notă „amară” de maximă nepăsare și dezinteres. 

Obiectivul de la care au plecat toate aceste „zbateri” ale diplomatului de carieră Dorin Popescu este unul pur personal, după cum mărturisea, și anume „spațiul în care cresc copiii mei să fie mai pur decât cel în care ar fi crescut fără intervenția mea în spațiul public”.

 

Inventarul de idei și propuneri desprinse la finalul celei de-a treia întâlniri s-a centrat pe necesitatea elaborării unei strategii culturale a orașului Constanța, precedată de o etapă de identificare a nevoilor culturale, a publicului țintă, a rutinelor culturale ale comunității, ca o concluzie a unui barometru cultural sau cercetare sociologică. De asemenea, este imperios necesară, la capitolul infrastructură, construirea unui palat al culturii (s-a lansat chiar ideea unui mall cultural). 

 

„Țin ca unul din brandurile noastre de referință să devină Publius Ovidius Naso și apreciez că nimic nu ar fi mai frumos decât să creăm o casă a lui Publius Ovidius Naso, în fața căreia să apară holograma acestuia care, plângându-se de crivățul și de iarna grea, și de geți și de barbari, să creeze astfel un brand în care să atragem oameni de cultură din Europa. Cum trăiește Verona din mitul balconului poveștii lui Romeo și Julieta putem trăi și noi până la un anumit nivel din brandul, casa, mitul acesta misterios al poetului care rătăcește fără mormânt într-un spațiu aflat la marginea lumii și a Europei”, a reiterat cu mult patos organizatorul Dorin Popescu.

 

Alina-Ioana Vasiliu a propus ca eveniment central al viitoarei strategii culturale a urbei să fie înscris Festivalul Miturile Cetății, continuatorul Serilor Antice. „Constanța nu mai are de ani buni de zile o publicație culturală și cred că ar trebui înființată o astfel de publicație puternică – fie și online –, continuatoare a revistei «Tomis». Poate chiar Uniunea Scriitorilor filiala Constanța să preia acest proiect”, a adăugat reprezentantul Teatrului de Stat.

 

S-a mai vorbit despre accesarea de fonduri europene, crearea unui corp de experți specializați în problematica atragerii de fonduri europene la nivelul administrației locale.