Lansare de carte în comunitatea grecească Jean Constantin, Hristu Nicolaide, Cornel Stavru şi Gheorghe Vitanidis formează „careul de aşi“

Comunitatea Elenă „Elpis“ Constanţa organizează sâmbătă, 9 august, lansarea volumului „Careul de aşi între distincţie şi aristocraţie“, semnat de Carmen Zamfirescu. Evenimentul va avea loc începând cu ora 17.00, la Teatrul Elpis (Teatrul pentru copii şi tineret „Căluţul de mare“). Cartea evocă viaţa şi activitatea a patru mari personalităţi de origine elenă, care au marcat scena românească. Este vorba despre constănţenii Jean Constantin, Hristu Nicolaide, Cornel Stavru şi Gheorghe Vitanidis. Despre cei patru, autoarea susţine că „ilustrează cel mai bine perenitatea interferenţelor culturale româno-elene, la ţărmul bătrânului Pont Euxin“.

Jean Constantin rămâne în memoria colectivă drept actorul care a interpretat magistral rolul lui Ismail din „Toate pânzele sus“, acesta fiind, de altfel, filmul care l-a consacrat. El rămâne însă nemuritor şi prin rolurile din „Haiducii“, „Nemuritorii“, „Răzbunarea haiducilor“, „Misterele Bucureştilor“, dar şi prin personajele cărora le-a dat viaţă în „BD la munte şi la mare“, „BD în acţiune“, „Un comisar acuză“ şi „Revanşa“.



În ceea ce îl priveşte pe Hristu Nicolaide, Carmen Zamfirescu notează: „A fost unul dintre actorii care au înţeles că teatrul şi filmul sunt o moştenire ce trebuie perpetuată“. „Hristu Nicolaide, unul dintre cei mai cunoscuţi actori de origine greacă, a debutat la Roman, cu rolul Ianke, în piesa «Take, Ianke şi Cadâr». Tatăl sau a făcut parte din Comitetul Comunităţii Elene din Constanţa. Din această poziţie, a reuşit să înfiinţeze o trupă de artişti amatori, care îşi ţineau spectacolele în sala de spectacole a şcolii greceşti. Din donaţii şi cu banii strânşi din reprezentaţii, s-a reuşit să se înfiinţeze Teatrul «Elpis» din Constanţa“, povesteşte autoarea volumului „Careul de aşi între distincţie şi aristocraţie“.

Cât despre Cornel Stavru, Carmen Zamfirescu este de părere că acesta a fost unul dintre cei mai mari tenori contemporani: „S-a format în perioada de după cel de-al doilea război mondial, frecventând concertele de operă încă de la 15-16 ani, de 5-6 ori pe săptămână. Prin tenacitatea şi spiritul de autodepăşire, specific grecilor, a considerat că, indiferent de nivelul la care a ajuns, un profesionist trebuie să muncească“.
Nu mai puţin important, despre Gheorghe Vitanidis, cea de-a patra personalitate constănţeană de origine greacă prezentă în volumul „Careul de aşi între distincţie şi aristocraţie“, Carmen Zamfirescu scrie că „este unul dintre cei mai cunoscuţi regizori români“: „Încă de la debut, forţa sa regizorală s-a impus în «Ciulinii Bărăganului», film propus pentru «Palme d’Or», în 1958, când cinematografia românească era la debut“.