Legea 320/2021 privind arheologia, disputată dur astăzi, în Senat PSD susține, Diana Iovanovici Șoșoacă a ridicat problema banilor pentru săpături

 

• Punctul 12 pe ordinea de zi a fost Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului numărul 4/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr 43/ 2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, L320/ 2021.
• Raportul comisiei pentru cultură și media este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței. Acesta face parte din categoria legilor ordinare, senatul fiind prima cameră sesizată.

Astăzi a fost disputată Legea 320/2021, privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2021 pentru modificarea și completarea Ordonaței nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes în SENAT.

Andraș Demeter, secretar de stat Ministerului Culturii a prezentat proiectul:

„Inițiativa legislativă vizează modificarea ordonanței guvernului nr. 43/2000 privind arheologia pe trei paliere principale, dintre care două acționează în vederea debirocratizării, altfel spus a simplificării administrative, în vederea accelerării acestor etape care până acum au fost extrem de cronofage și practic, păguboase. Un alt aspect vizează eliminarea unor vicii procedurale în materia soluționării constestațiilor.

În concret, partea de autorizare a cercetărilor arheologice, conform acestei inițiative de modificare și completare a legii, vizează emiterea unei autorizații integrate, practic, pentru toată durata perioadei de cercetare, nu doar pentru un timp limitat. Astfel, reducându-se foarte mult o birocrație nenecesară, inutilă și păguboasă și eficientizându-se întregul proces, deoarece prin integrarea fazelor tehnice ale cercetării arheologice se poate urmări întregul proces, câștigând astfel timp în beneficiul tuturor părților.

Al doilea aspect este legat de reorganizarea Comisiei Națională de Arheologie care este alcătuită din 21 de membri, dar prin această modificare se propune constituirea unor trei secții a câte șapte membri astfel încât, să nu fie necesar a aștepta plenul, ci pe baza mandatului dat de către plen către aceste secțiuni, birouri, să poată fi procesate toate solicitările într-un timp mult mai scurt și cu o eficiență ridicată.

Referitor la partea procedurală de contestații, în forma actuală a legii, de dinainte de ordonanță, ea practic se soluționa de către același plen care a emis autorizațiile, acestea conducând pe de-o parte la un risc procesual necesar, care riscuri proscesuale duceau la prelungirea păguboasă a timpului de soluționare a diferitelor cereri.

Conform propunerii ordonanței care face obiectul dezbaterii, Comisia Națională de Soluționare a Contestațiilor va avea un regulament și NU va putea cuprinde membri din cadrul comisiei. Poate fi alcătuită din foști membri, cu experiență și cunoștințe în materie, dar în niciun caz din membri care fac parte din acel plen care emite autorizațiile, adică se elimină etapa „Centrez și dau cu capul!“

Gabriela Crețu, senator PSD a adăugat:

 „Grupul PSD va denunța și sancționa toate măsurile guvernului care sunt împotriva interesului public și va încerca să corecteze erorile. Dar, cum suntem o opoziție rațională va vota acele măsuri care sunt ele însăle raționale și vin în ideea, ca în acest caz, de a echilibra pe de-o parte interesul public de protecție a patrimoniului pentru care e necesară autorizarea, avizul arheologic, pe de altă parte a nu împiedica multe proiecte care pot întârzia din cauza duratei prea mari de obținere a acestor avize. În acest contex, grupul PSD va susține modificarea ordonanței și rămânând cu aceeași întrebare: Avem atâția arheologi ca să facem toate comisiile pe care le creăm?“

Andraș Demeter nu a apucat să răspundă la această întrebare, iar Diana Iovanovici Șoșoacă a continuat:

 „Da, este o întrebare corectă dacă avem atâția arheologi câte posturi propuneți. Este lăudabilă această inițiativă, însă eu aș vrea să vă adresez câteva întrebări, poate ne și puteți răspunde: Toată această inițiativă va duce la cercetarea tuturor relicvelor din perioada pelasco tracă geto-dacă, pentru că în toți anii aceștia nu s-a investit decât în ceea ce înseamnă arheologie de vestigii romane, deși toate descoperirile contemporane arată că ar trebui să fim mai mândri de originea noastră traco geto-dacă decât de faptul că romanii au stat câteva sute de ani pe aici? Ar trebui să știm că limba latină se trage din vechea limbă română traco geto-dacă așa cum a demonstrat profesorul Vinereanu și aș vrea să știu de ce nu se cercetează tumulii din Dobrogea așa cum o fac bulgarii, unde s-au descoperit mormintele regilor geto-daci? De ce nu se fac investigații la piramidele din Șona care sunt mai vechi decât piramidele din Egipt? De ce oare tot ceea ce înseamnă fețele albe și tot ceea ce este în jurul Sarmisegetuzei nu este supus acestor cercetări arheologice și când vă veți îndrepta, după ce această inițiativă legislativă, când veți acorda acești bani pentru descoperirea adevăratei istorii a României? Poate așa vom învăța copiii să fie mai mândri și poate că și maturii vor înțelege că trebuie să fie mândri de faptul că sunt urmașii celui mai mare imperiu al tuturor timpurilor pelasco tracă geto-dacică, niciodată înfrânt. “

Andraș Demeter nu a lăsat întrebările deschise și a ținut să clafice câteve puncte cheie:

 „Într-adevăr trebuie să observăm că vorbim despre două subiecte foarte importante, dar în acest caz complementare. Această inițiativă legislativă nu are o influență directă asupra acestei componente pentru că ea face parte din proiectul tuturor muzeelor organizate pe plan național indiferent de subordonarea acestora. Într-adevăr, într-un viitor ar trebui, sau ar fi trebuit deja, să existe și un plan național susținut ca atare, dar deocamdată această compononentă NU pot să afirm că face parte din obiectul de reglementare. “

 
Inițiativă legislativă rămânând la vot final.  

Citește și:

L320/2021: Legea pentru protejarea patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice zone de interes național a trecut azi de comisia juridică. Iată modificările aduse (documente)