Liliana Naclad - „Dacă Hristos S-ar fi născut în era «Post Truth», ar fi rămas în memoria maselor drept un impostor”
Liliana Naclad - „Dacă Hristos S-ar fi născut în era «Post Truth», ar fi rămas în memoria maselor drept
27 May, 2020 21:33
ZIUA de Constanta
3902
Marime text
Liliana Naclad, lector dr. în cadrul Masterului de Strategii de Comunicare al facultărții de Teologie dn cadrul Universității Ovidius Constanța, lucrează la un studiu, care va fi inclus în volumul Conferinței Internaționale Globalizare, Dialog Intercultural, Identitate Națională, ediția a VII-a. Volumul va fi disponibil online, în vara acestui an.
Studiul “The Post-Truth Era” and the fragmentation of religious communication”, încadrat în secțiunea Comunicare, Jurnalism, Științele Educației, Psihologie și Sociologie, analizează capacitătatea bisericilor tradiționale din Europa de a rămâne, fiecare în parte, în propria-i unitate conceptuală în era globalizării și, prin aceasta, să rămână importantă sferei publice. Abordarea comunicării social-media în contextul curentului filosofic „post-truth” schimbă esențial paradigmele de comunicare la care birourile specializate ale eparhiilor este necesar să se adapteze, deoarece se constată o fragmentare a mesajului religios.
După o analiză a modelelor de comunicare și a mecanismelor de propagare a mesajelor religioase, autoarea abordează comunicarea de criză în perioada pandemiei, studiu de caz fiind problema linguriței de împărtășanie.
Autoarea face apel la distincția dintre informare și comunicarea cu cele două aspecte ale sale internă și mediatică. Cea din urmă, după părerea autoarei, trebuie făcută pe un singur palier care să includă diferitele culturi ale destinatarului mesajului. “Ieșind cu un discurs mediatic, cu părere de rău o spun, biroul de presa al Patriarhiei și-a dovedit incapacitatea de adaptare la noile paradigme comunicaționale, pentru că,”.
Volumul conferinței va fi disponibil în format online în vara acestui an și este rezultatul implicării academice a Prof. Univ. Dr. Iulian Boldea, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” al Academiei Române, critic literar și coordonator de doctorat la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș. Conferința, ajunsă la a șaptea ediție, se va derula online în perioada 23-24 mai 2020, fiind organizată de Institutul pentru Studii Multiculturale „Alpha” în parteneriat cu Institutul de Științe Sociale și Umaniste „Gh. Șincai ” și Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Tîrgu-Mureș.
Prezentăm mai jos un fragment din acest studiu.
“Dacă azi ar fi avut loc răstignirea, moartea și Învierea lui Iisus, întreg globul ar fi aflat vestea în maxim 24 de ore, iar opiniile ar fi început să curgă în funcție de cei ce propagau vestea sub forma pe care ei o considerau a fi evidentă. Desigur, acces masiv la comunicare și la mecanisme de propagare rapidă ar fi avut Imperiul Roman, un imperiu puternic la acea dată, după care, conducătorii Palestinei biblice. Cei ce i-au fost aproape, poate nici nu ar fi reușit să spună adevărul, confirmat în decursul istoriei și de izvoare istorice, deorece mediul virtual ar fi fost invadat de păreri ce susțineau vinovăția lui Hristos, iar ucenicii ar fi devenit incapabili să mai spună realitatea și curând s-ar fi îndoit și ei, deoarece propagarea și interacțiunea sunt interdependente în spațiul virtual ele având ca rezultat crearea convingerilor. Așa se naște cu ușurință un fake-news ce dislocă mase întregi în direcția dorită de cei ce își urmăresc interesele politice, economice, sociale, religioase, iar capacitatea de discernere a adevărului este mult diminuată. Practicile propagării unor false adevăruri nu sunt de azi, de ieri, ele au fost dintru începutul decadent al omenirii și au făcut victime de-a lungul timpului” .
Studiul “The Post-Truth Era” and the fragmentation of religious communication”, încadrat în secțiunea Comunicare, Jurnalism, Științele Educației, Psihologie și Sociologie, analizează capacitătatea bisericilor tradiționale din Europa de a rămâne, fiecare în parte, în propria-i unitate conceptuală în era globalizării și, prin aceasta, să rămână importantă sferei publice. Abordarea comunicării social-media în contextul curentului filosofic „post-truth” schimbă esențial paradigmele de comunicare la care birourile specializate ale eparhiilor este necesar să se adapteze, deoarece se constată o fragmentare a mesajului religios.
După o analiză a modelelor de comunicare și a mecanismelor de propagare a mesajelor religioase, autoarea abordează comunicarea de criză în perioada pandemiei, studiu de caz fiind problema linguriței de împărtășanie.
Autoarea face apel la distincția dintre informare și comunicarea cu cele două aspecte ale sale internă și mediatică. Cea din urmă, după părerea autoarei, trebuie făcută pe un singur palier care să includă diferitele culturi ale destinatarului mesajului. “Ieșind cu un discurs mediatic, cu părere de rău o spun, biroul de presa al Patriarhiei și-a dovedit incapacitatea de adaptare la noile paradigme comunicaționale, pentru că,
Volumul conferinței va fi disponibil în format online în vara acestui an și este rezultatul implicării academice a Prof. Univ. Dr. Iulian Boldea, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” al Academiei Române, critic literar și coordonator de doctorat la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș. Conferința, ajunsă la a șaptea ediție, se va derula online în perioada 23-24 mai 2020, fiind organizată de Institutul pentru Studii Multiculturale „Alpha” în parteneriat cu Institutul de Științe Sociale și Umaniste „Gh. Șincai ” și Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Tîrgu-Mureș.
Prezentăm mai jos un fragment din acest studiu.
“Dacă azi ar fi avut loc răstignirea, moartea și Învierea lui Iisus, întreg globul ar fi aflat vestea în maxim 24 de ore, iar opiniile ar fi început să curgă în funcție de cei ce propagau vestea sub forma pe care ei o considerau a fi evidentă. Desigur, acces masiv la comunicare și la mecanisme de propagare rapidă ar fi avut Imperiul Roman, un imperiu puternic la acea dată, după care, conducătorii Palestinei biblice. Cei ce i-au fost aproape, poate nici nu ar fi reușit să spună adevărul, confirmat în decursul istoriei și de izvoare istorice, deorece mediul virtual ar fi fost invadat de păreri ce susțineau vinovăția lui Hristos, iar ucenicii ar fi devenit incapabili să mai spună realitatea și curând s-ar fi îndoit și ei, deoarece propagarea și interacțiunea sunt interdependente în spațiul virtual ele având ca rezultat crearea convingerilor. Așa se naște cu ușurință un fake-news ce dislocă mase întregi în direcția dorită de cei ce își urmăresc interesele politice, economice, sociale, religioase, iar capacitatea de discernere a adevărului este mult diminuată. Practicile propagării unor false adevăruri nu sunt de azi, de ieri, ele au fost dintru începutul decadent al omenirii și au făcut victime de-a lungul timpului” .
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii