Lipovenii sarbatoresc, azi, Craciunul

De 80 de ani, din 1 octombrie 1924, de la introducerea calendarului gregorian in Biserica Ortodoxa, lumea crestina praznuieste separat cele mai mari sarbatori ale sale. In Iugoslavia, Rusia, la Ierusalim si Muntele Athos este utilizat calendarul iulian, iar in celelalte tari ortodoxe - cel gregorian, introdus in Biserica Catolica inca din 1582.

In judetul Constanta, alaturi de lipovenii din Navodari, Ghindaresti si din municipiu, sarbatoreste Craciunul si o comunitate mica de sarbi si de ucraineni. Pentru rusii-lipoveni, Craciunul este o sarbatoare pur spirituala, in care accentul se pune pe rugaciuni, neexistand alte obiceiuri laice. Dupa un post strict pravoslavnicii se pregatesc de sarbatoarea Nasterii Domnului. Traditia cere lipovenilor ca, in Ajun, sa nu guste nici o mancare facuta cu ulei. Slujba de seara, oficiata la Biserica de rit vechi Sf. Gheorghe din Navodari de parohul acesteia, protoiereul Anatoli Nichita a inceput pe la ora 17.00 si a tinut pana la ora 21.00. Cea mai importanta slujba, Vecernia, a inceput la ora 23.00. La biserica se merge in portul traditional: femeile cu capul acoperit de baticuri inflorate si cu fuste pana in pamant numite "supki", iar barbatii cu camasa si pantaloni, la brau avand un cordon, nelipsitul "pois". Fetele nemaritate au parul prins in doua cozi, cu benzi colorate, in vreme ce femeile maritate il prind, sub batic, in "kicika". In strana stau "carlatanii", cantaretii ce beneficiaza, de altfel, de un tratament special de-a lungul intregii slujbe. Ei sunt cei ce vor pleca, mai tarziu, sa colinde. Sarbatorirea Craciunului a inceput, practic, cu Utrenia, slujba de dimineata, urmata de prima masa a zilei, nu inainte de a se cere binecuvantarea de dezlegare la bucate de dulce celui mai in varsta din casa: "blagoslovite razgavleata". Masa de Craciun a rusilor-lipoveni include bucate specifice cum ar fi "haladet" - piftia speciala, care se serveste cu hrean, taiteii fierti in supa de pasare "lapsa", sarmalutele in foi de vita sau varza. Din meniu nu lipseste pestele. La desert, se serveste cozonac cu nuca, coltunasi cu branza "vareniki", alte specialitati rusesti "piraski" sau simple prajiturele. Cum sunt foarte multe familii mixte, de pe masa de Craciun, de astazi, nu lipsesc nici mancarurile neaos romanesti, toba sau caltabosul. Este si cazul presedintelui Comunitatii Rusilor-Lipoveni din Romania, filiala Navodari, Ivan Ciotic, care celebreaza Craciunul de doua ori, caracterul sacru al sarbatorii nefiind deloc diluat. Traditia Pomului de Craciun si Mos Craciun, alaturi de multe alte lucruri, au fost imprumutate de la majoritari. Dupa servirea mesei, la casele lipovenilor vor veni si colindatorii. Acestia vor merge prima data la casa preotului de unde vor lua binecuvantarea de a incepe colindatul si vor incepe abia apoi sa vesteasca, printr-un tropar religios, Nasterea Domnului. De colindat, la pravoslavnici se colinda numai in fata icoanei si exista un singur colind religios: "Hristos rajdaetea, slavite!"/ "Hristos se naste, slaviti-L!"

Scris de: {autor}Alexandru STANCU{/autor}