LIVE TEXT Vernisajul expoziției „Rețeaua Memoriei - Identități, itinerarii și confluențe muzeale“, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (GALERIE FOTO+VIDEO)

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) și Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) găzduiește astăzi, 11 martie 2024, ora 13.00, vernisajul expoziției „Rețeaua Memoriei - Identități, itinerarii și confluențe muzeale“, curator Irina Hasnaș Hubbard. 

La evenimentul care se are loc la sediul central al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța vor prezenta: Constantin Aurel Mototolea, manager și Delia Cornea, muzeograf dr. șef Secție Expoziții și Muzee în Teritoriu, din partea MINAC, Alexandru Groza, manager și Irina Hasnaș Hubbard, muzeograf din partea MOCR.

Expozița este deschisă publicului larg din data de 9 martie 2024, Ziua Deținuților Politici Anticomuniști Români din perioada 1948-1989 și va putea fi vizionată până în data de 9 aprilie 2024, de miercuri până duminică, în intervalul orar 9:00 - 17:00.

La eveniment este prezent și președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu. 

„Aș vrea să aduc un omagiu domnului Paul Anghelescu, care povestea despre oameni tineri cărora li s-au frânt destinele, povestea despre tragediile familiilor. Din păcate autoritățile locale nu fac tot ce ar trebui să facă. Nu am reușit sa aducem la suprafață toate ororile și impactul lor asupra societății. Dacă vom putea face ceva împreună cu victimele comunismului, o vom face. Nu trebuie sa uitam victimele comunismului. Trebuie sa facem mult mai mult, sa sprijinim instituțiile și sa le facem cunoscute povestile“ - a menționat președintele CJC, Mihai Lupu. 

La rândul său, muzeograful Delia Cornea a precizat că nu doar cei care ai fost în închisori au avut de suferit, ci și familiil lor și întreaga societate. 

„Am reușit sa deschidem și o expoziție dedicată Dobrogei în anii comunismului.  Sunt multe persoane care atunci când întra la aceasta expoziție, își amintesc de victimele Canalului Dunăre Marea Neagră. Dobrogea a avut cele mai multe lagăre de munca“ - a precizat Delia Cornea.  

„Această expoziție a luat ființă pentru prima dată la Timișoara. Anul acesta, n-am gândit să generăm o expoziție pentru publicul larg  care trebuie sa cunoască istoria comunismului. Muzeul nostru este singurul care abordează subiectul victimelor comunismului. Suntem parteneri în aceasta expoziție, iar scopul ei este de a semnaliza inițiativele de memoralizare și crearea unei rețele care creează un mesaj, pentru a-i învața pe tineri despre trecut“ - a menționat Alexandru Groza, directorul Muzeului Ororilor Comunismului în România (MOCR). 

„Sunt multe de spus. Acesta idee a venit la ultima întâlnire de la Craiova. Suntem mai multe muzee și memoriale în rețeaua memoriei. Avem puține obiecte, dar ne bucurăm  să deținem lucrarea unui artist modern care a poleit cu aur toate obiectele dintr un apartament“ - a adăugat Irina Hasnaș Hubbard, muzeograf din partea MOCR. 

Membrii rețelei participanți la expoziției sunt: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Bucureşti, Muzeul Ororilor Comunismului în România, Bucureşti, Memorialul Revoluţiei din Timişoara, Muzeul Universităţii din Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional Brătianu, Ştefăneşti, jud. Argeş, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa Muzeul Ţării Crisurilor Oradea, Complexul Muzeal Arad, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Casa Muzeelor Iaşi, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Casa Memorială Iuliu Maniu, Bădăcin, jud. Sălaj, Muzeul Amintirilor din Comunism, Braşov, Muzeul Marton Aron, Sândominic, jud. Harghita, Muzeul Cineastului Amator, Reşita, Casa memorială a victimelor dictaturii comuniste din România, Sfântu Gheorghe, Muzeul Abandonului, Societatea Culturală Condiţia Română, Petrila, Muzeul Mineritului din Petroşani, Muzeul Colectivizării, Tămăşeni, jud. Neamţ, Centrul de Informare şi Documentare privind regimurile totalitare – Casa natală Gh. Gheorghiu Dej, Bârlad, Muzeul Consumatorului Comunist, Timişoara, Muzeul de Pânze şi Povesti, Ţara Făgăraşului şi din Republica Moldova: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Complexul muzeal în aer liber în memoria victimelor represiunii politice, Mereni, Muzeulu de Istorie a Satului Avdarma, UTA Găgăuzia şi Institutul de istorie ProMemoria din Chişinău. 

Expoziţia a fost concepută şi dezvoltată de o echipă formată din: Irina Hasnas Hubbard, dr. muzeograf MOCR (curatoriat); arh. Adina Anghel şi arh. Dan Ionescu (design mobilier expoziţional); Delia Cornea, muzeograf dr. şef secţie Expoziţii şi muzee în teritoriu, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa – coordonator expoziţie la MINAC; Alexandru Groza, manager MOCR (coordonator proiect) şi Andreea Alexandra Dinu MOCR (responsabil comunicare).

De la Asociația Foștilor Detinuti Politici este prezent la eveniment și președintele Mihai Șerpoianu.  Participă și Emanuel Plopeanu, conferentiar universitar doctor de la Universitatea "Ovidius" din Constanta.

„Prin eforturile remarcabile ale lui Paul Anghelescu, fostul președinte al asociatiei. a fost realizat Muzeul de la Poarta Albă. Trebuie alocat un spațiu ororilor din spațiul basarabean, comise de regimul comunist“ - a menționat Mihai Șerpoianu. 

„Timpul este limitat iar o astfel de o inițiativă este benefica pentru studenți“ - a adăugat Emanuel Plopeanu, conferentiar universitar doctor de la Universitatea "Ovidius" din Constanta. 

Citește și: 


Vernisajul expoziției „Rețeaua Memoriei - Identități, itinerarii și confluențe muzeale” va avea loc la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța