Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
20:24 22 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Mare sărbătoare pentru armenii din Constanța! Biserica Armeană „Sfânta Maria“ își prăznuiește, duminică, hramul

ro

14 Oct, 2017 19:44 4345 Marime text


În cea de-a doua duminică din luna octombrie, Biserica Armeană „Sfânta Maria“ din Constanța își cinstește hramul (Madagh).

Cu acest prilej, Întâistătătorul Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România, episcopul Datev Hagopian, va veni la Constanța și va sluji, alături de preotul paroh Oshakan Khachatryan, Sfânta Liturghie în limba armeană veche, limba strămoșilor, conform tradiției instaurate încă din secolul al V-lea.
 
Sfânta Liturghie va începe la ora 10.30, apoi, la ora 12.30, vor avea loc binecuvântarea și sfințirea distribuirea bucatelor (250 de pachete) care se vor împărți mulțimii prezente. Apoi, de la ora 13.30, la hotelul Ibis, va avea loc o masă festivă la care sunt invitați credincioși din întreaga țară.
 
Citiți mai jos un articol scris de părintele paroh al Bisericii Armene din Constanța Oshakan Khachatryan:
 
„Fiți caritabili, cum caritabil este și Părintele vostru Ceresc“ (Luca:  6, 36)

Esența credinței creștine este iubirea de Dumnezeu și de aproapele nostru. În Evanghelii, sunt mai multe episoade care stipulează această idee, iar în Biserica noastră era obiceiul ca, după fiecare liturghie sau după o rugăciune colectivă, toți cei adunați să participe la o masă a iubirii și armoniei, care se numea „Agape“ (agapă).           
                                                                                                

Totuși, în cercurile precreștine, multe popoare, printre care și poporul armean, cu intenția de a aduce jertfe idolilor și zeilor, efectuau numeroase sacrificii. Dar după anul 301, după legiferarea creștinismului ca religie de stat în Armenia, Sfântul Grigorie Luminătorul  - patriarhul - modifică și revizuiește toate acestea, orânduind ca să se împartă săracilor carnea animalelor jertfite, precum binecuvântata pomană. Astfel se și aplică obiceiul jertfei ca mijloc de miluire, ceea ce în cadrul Bisericii Apostolice Armene face parte din oficiile sacre. Adică astăzi carnea de jertfă nu se mai închină unor idoli oarecare, ci fierbându-se cu sarea binecuvântată de preot, se împarte sărmanilor. Cartea Sfântă grăiește: „Ferice de cel care îl hrănește pe nevoiaș, căci cel ce dă pomană săracului lui Dumnezeu îi dă, iar Dumnezeu îl va răsplăti potrivit cu aceasta“.

 
Astăzi se face jertfă cu diferite prilejuri: cu ocazia marilor sărbători ale Domnului, a legămintelor, a pelerinajelor, pentru a scăpa de diferite primejdii sau pentru a avea succes sau pentru a mulțumi și slăvi pe Dumnezeu. Potrivit protocolului, preotul oficiază citind rugăciuni și psalmi, sfințește sarea cu Sfânta Cruce, spunând: „Sfințește, Doamne, cu Binecuvântarea Ta această sare și curăț-o (purific-o), pentru ca în tot ce se va amesteca aceasta să fie plăcută și primită de către Tine, iar pentru noi să fie purificare și sănătate pentru suflet și trup…“. Sarea constituie un exemplu ca element de purificare, după cum și Hristos le spune ucenicilor: „Voi sunteți sarea pământului” (Matei 5, 18).
 
Totuși, foarte adesea, jertfa este identificată de către necunoscători cu sacrificiul (ca obicei vechi, precreștin) sau cu liturghia evreiască pentru iertare, dar nu este așa, de vreme ce Hristos a slujit o dată pentru păcatele noastre, Hristos s-a sacrificat o dată pentru colectivitatea umană, iar noi de-acum nu mai avem nevoie de alte noi sacrificii. Hristos a devenit jertfă eternă pentru noi. În fiecare duminică, în timpul Liturghiei, Hristos se jertfește pe Sfânta Masă și sub formă de Împărtășanie ni se împarte nouă. Deci slujba de „madagh“ (jertfă) a armenilor nu este aceeași cu cea de sacrificiu păgân, ci constituie un mijloc de binecuvântare și mulțumire (părintele Oshakan Khachatryan).
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța (Întâistătătorul Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România, episcopul Datev Hagopian, la slujba de sfințire a hacikarului de pe Faleza Cazinoului, săvârșită pe 25 aprilie 2017)
 
Citeşte şi:


Istorie şi credinţă dăltuite în piatră. Hacikar-ul de la Constanţa, „o bucăţică din Armenia în inima României“ (galerie foto)
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii