Minimalism & arta concreta

Expozitie Anton Stankowski

Dupa expozitia de arta columbiana si manifestarea "Monolog" a artistilor plastici din Istanbul, publicul constantean are prilejul sa isi clateasca ochii cu un spectacol vizual in toata regula, prilejuit de Institutul pentru Relatii Externe Stuttgart * O excelenta expozitie semnata de Anton Stankowski acopera, cu lucrari de arta, design si fotografie, o formidabila activitate de creatie desfasurata intre 1927 si 1991

Muzeul de Arta din Constanta pare sa-si fi revenit definitiv din astenia de primavara, propunandu-si, prin seria de expozitii din ultima vreme, sa deprinda publicul constantean cu topica actuala a artelor vizuale. Nu de putine ori s-a spus ca, atat din pricina lipsei de consistenta a ofertei locale anacronice si suficiente cat si ca expresie a indolentei tipice periferiilor culturale, mica-burghezie locala si-a cantonat gustul undeva, in zona larga din jurul a ceea ce, cu generozitate, s-ar numi post-impresionism romanesc. Adica, tehnic vorbind, cu aproape un secol in urma plasticii occidentale. Nu predicam, acum, impotriva celor care au, sa spunem, o structura traditionala, o inclinatie anume spre valorile clasice: evident ca nu e o crima sa gusti genuri ca peisajul, natura moarta, portretul. Nefericirea consta in faptul ca publicul nu prea are acces la altfel de oferte, intalnirea sa cu gesturi plastice mai indraznete petrecandu-se accidental si fara nici un istoric. Suna lemnos, dar e bine sa reamintim, uneori, ca rolul educativ al unor astfel de manifestari e, poate, cea mai importanta functie a unei institutii culturale a carei denumire de "muzeu" e inactuala, lipsita de rezonanta reala. Dupa expozitia de arta columbiana si manifestarea "Monolog" a artistilor plastici din Istanbul, publicul constantean are prilejul sa isi clateasca ochii cu un spectacol vizual in toata regula, prilejuit de Institutul pentru Relatii Externe Stuttgart. O excelenta expozitie semnata de Anton Stankowski acopera, cu lucrari de arta, design si fotografie, o formidabila activitate de creatie desfasurata intre 1927 si 1991. Chiar daca vizitatorii sunt avizati ca multe din lucrarile prezentate tin de zona creatiei obiective (design, media, advertising) e imposibil, chiar inutil, sa tragi o linie foarte precisa intre grafica publicitara si creatia pura. "A descoperi, a simplifica, a rationaliza/obiectiva si a umaniza - aceste principii ma impulsioneaza in munca mea. Iar ultimul - umanizarea - este cel mai dificil de realizat. Umanizarea are loc/ia fiinta de obicei printr-un proces estetic, strans legat de ordine. Nu poti umaniza creand haos, de asemenea, nu poti umaniza creand sentimente", spunea autorul in 1979. Surprinzator de sobre, placute si rafinate, lucrarile mari din prima sala reamintesc, prin concretetea tuselor geometrice, de arta minimalista. Aparent impersonale, refuzandu-si zarva afectelor, gestul si biograficul, lucrarile ascund, in igiena distribuirii formelor, o joaca inteligenta, care asteapta, din partea publicului, o participare la fel de nobila. Un bun exemplu ar fi compozitia "Taierea strugurilor" - realizata intr-o perioada uriasa de timp (1967-1991): cinci panouri mari, realizate in albastru si negru, descriu, aparent, un simplu joc vizual, geometric, ce curge firesc, de la stanga spre dreapta, prin simplificarea formelor si accentuarea tonurilor de albastru. Refacand inca odata traseul si focalizandu-si atentia asupra unor detalii repetitive, spectatorul descopera cheia imersiunii: lucrarea a doua amplifica zona din dreapta primei lucrari, a treia va detalia zona din dreapta celei de-a doua iar schema deconstructiei se repeta pana la lucrarea finala, compusa din doua secvente dreptunghiulare simetrice: albastru si negru. Recunosc ca ma numar printre cei care rezoneaza bine la o astfel de constructie plastica, care, in ciuda realizarii sale minimaliste, "la rigla", ascunde o sensibilitate aparte. Intr-o alta cheie, jocul se repeta in lucrarea "Tot ce este mic este frumos" (realizata intre 1967 si 1991). Un enorm patrat negru, taiat in patru "felii" simetrice: patratul rezultat in coltul din dreapta sus e, la randul sau, taiat in patru patrate mai mici, al caror patrat din coltul de dreapta, sus, e taiat in patru portii egale. Aici, in coltul din dreapta, sus, apare, subit, un patratel mic, rosu, care e asezat nitel stramb, tulburand intreaga simetrie. Expozitia poarta, ca motto, cuvintele lui Max Bense: "Informatia estetica, pe care opera de arta o impartaseste unei epoci, releva de asemenea potentialul civilizatiei ei. Informatiile estetice nu informeaza cu privire la stari ale naturii, ci despre civilizatii."