Muzeul de Artă Constanța O întânire cu Charles Baudelaire în cadrul expoziției „Les fleurs du mal”

Muzeul de Artă Constanța anunță deschiderea expoziției „Les fleurs de mal”, ce va putea fi vizitată în perioada 11 octombrie – 30 noiembrie 2024.
             
Curatorul este Nora Cupcencu, iar artiștii sunt: Olimpiu Bandalac, Irina Cîmpeanu, Nora Cupcencu, Matei Emanuel, Dumitru Gorzo, Petru Lucaci, Alex Mirutziu, Gili Mocanu, Denis Nanciu, Răzvan Neagoe, Magdalena Pelmuș, Bogdan Pelmuș, Beniamin Popescu, Alexandru Ranga.
 
Cei 14 expozanți explorează teme mari precum alienarea, dezalienarea și problemele legate de identitate, printr-o diversitate de medii artistice – pictură, sculptură, fotografie, instalație site-specific și film/eseu.
 

„Chiar dacă este vorba despre o alienare din cauze diferite, pe paliere diferite, ea este una subtilă, asemănătoare cu cea pe care Jean-Paul Sartre o descrie în Ființa și neantul, unde omul este „condamnat la libertate” și, totodată, la povara de a-și crea propriul sens în lume.

Temele legate de identitate se împletesc cu explorarea morții, văzută nu doar ca o finalitate fizică, ci și ca o moarte simbolică, un fel de repetiție pentru moarte, o repetiție cu public, în care există această încercare de a îmbrățișa un posibil punct terminus al vieții printr-o existență în acord cu propriul suflet. Fie că este vorba despre o alienare de sine, existențială, socială sau culturală, acești artiști navighează împotriva vânturilor nevăzute ale unei lumi veșnic nemulțumite”, se arată în comunicatul de presă al instituției.

„Florile răului nu reprezintă doar corupția sufletească, ci și posibila renaștere prin suferință, expresia unui dialog între forțele care constrâng și cele care eliberează, arta fiind canalul prin care acești artiști aleg să țină în fața lumii oglinda realității. Astfel, în haosul experiențelor urbane și al alienării sociale și culturale, se nasc florile, iar, în mijlocul grădinii, artiștii construiesc o formă nouă de libertate, una contagioasă, care transcende limitele impuse de exterior, putând elibera și alte persoane dispuse să gândească.

Expozitia radiografiază atât vulnerabilitatea, cât și puterea artistului, într-un context în care prieteniile, alianțele și presiunile sociale îi pot determina traiectoria. Astfel, fiecare lucrare prezentată în această expoziție devine un manifest personal – o declarație de libertate în fața unui sistem ce nu mai poate induce sentimentul de înstrăinare. Această transcendere a alienării, fie ea socială, culturală ori existențială, devine miezul noii identități revendicate de acești artiști. Ei se mută chiar în interiorul existenței, singurii străini rămânând cei care caută în afara lor validarea identității artistice sau personale. În acest peisaj, alienarea nu mai este doar o forță care distruge, ci un punct de plecare pentru redefinirea sinelui, a culturii și a societății”, se mai specifică în comunicat.