Născut într-o familie de intelectuali, Radu Codreanu este dobrogeanul care a făcut descoperiri deschizătoare de drumuri noi în biologie

 

• Radu Codreanu a fost un biolog și citolog român. Din 1974 a fost numit membru al Academiei Române. Astăzi ar fi împlinit 117 ani.

Radu Codreanu s-a născut pe 4 septembrie 1904, în Tulcea. Provenind dintr-o familie de intelectuali în care tatăl său, Filip Codreanu era medic, mama sa Alexandrina Alexandrescu era licențiată în matematici, el a devenit biolog. Până a practica această meserie, a urmat cursurile liceului Gheorghe Lazăr din București unde a înființat societatea „Știința“ în cadrul căreia și-a manifestat ideile evoluționiste.

Între anii 1923 și 1926 a urmat cursurile Facultății de Științe a Universității din București, luându-și licența în anul 1927. Andrei Popovici Bâznoșeanu și Dimitrie Voinov sunt cele două personalități marcante ale carierei lui Radu Codreanu. Sub atenta supraveghere a lui Andrei Popovici Bâznoșeanu, biologul de la Tulcea și-a început activitatea de teren și cercetările de laborator. Alături de Dimitrie Voinov a descoperit tainele histologiei comparate a nevertebratelor.

În anul 1924, Dimitrie Voinov l-a numit pe Radu Codreanu preparator de morfologie animală. Până în anul 1939, biologul a activat în acest laborator ca asistent. În acest timp, a intrat în contact cu nume importante ale biologiei românești precum Ioan Cantacuzino, Paul Bujor, Grigore Antipa, Ion Borcea, Mihai Ciucă, Alexandru Ciucă, Gheorghe Zotta, Constantin Ionescu-Mihăilești, Ioan Ciurea, dar și cu numeroase personalități din lumea biologiei franceze ca M. Caullery, Ch. Perrez, F. Mesnil, O. Dubosq, L. Leger. A reușit să lege prietenii de lungă durată cu asistenții acestora.

În această perioadă și-a început studiile parazitologice. S-a ocupat de microsporidiile insectelor din ordinul Ephemeroptera. Cu aceste studii și-a dat doctoratul în științe naturale în anul 1939 la Facultatea de Științe a Universității din Paris sub îndrumarea lui Maurice Caullery. Teza sa de doctorat a avut o deosebită importanță deoarece a deschis un nou capitol în biologie, abordând domeniul neoplaziilor la nevertebrate.

Începând cu 1 ianuarie 1930, Radu Codreanu a fost transferat la Institutul de speologie al Universității din Cluj, unde a colaborat cu profesorul Emil Racoviță, căruia i-a luat locul la catedra de biologie generală, câțiva ani mai târziu. La Institutul de speologie, activitatea sa didactică și de cercetător a durat până în 1945, când a revenit la catedra de biologie generală, iar în anul 1949 a trecut la catedra de zoologie a nevertebratelor unde a lucrat până în anul 1974 când s-a pensionat.

Activitatea sa profesional-științifică înglobează peste 200 de lucrări științifice. Multe dintre acestea fiind considerate deschizătoare de noi drumuri în biologie. Câteva dintre titlurile capitolelor din biologie cărora dobrogeanul le-a pus piatra de temelie sunt: studiul protozoarelor parazite la nevertebrate, patologia insectelor – patobiologia, taxonomia și zoogeografia unor viermi turbelariați și al unor grupe de crustacei, împreună cu Mihai C. Băcescu și Traian Orghidan.
Radu Codreanu s-a stins din viață pe 11 februarie 1987.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Academicianul Radu Codreanu - un dobrogean care a dezvăluit secretele biologiei nevertebratelor

#DobrogeaAcademică: Radu Codreanu, academicianul dobrogean care a scris noi capitole în biologie