Născută la Constanța Guner Akmolla, personalitate a literaturii tătare, la ceas aniversar!

 
Guner Akmolla a venit pe lume în ziua de 15 ianuarie 1941, în comuna Albești din județul Constanța.
 
Înainte de înscrierea la facultate, ea a urmat Institutul Pedagogic de 3 ani de la Galați. S-a mutat la București, unde a devenit studenta Facultății de Filologie, secția limba română.
 
După absolvire, Guner Akmolla a intrat în sistemul de învățământ și a devenit profesoară la Liceul Internațional de Informatică. Mai târziu, etnica tătară a preluat conducerea unității școlare.
 
Ea a început parcursul în literatură după anul 1989, făcându-și debutul în revista „Karadeniz”, cu un poem în limba tătară.
 
În decursul anilor, a mai colaborat cu: „Telegraf”, „Cuget Liber”, „Kirim” (Crimeea), „Adevărul”, „Dynamis”, „Tomis”, „Datina”, „Agora”, „Caș” („Tânărul”), „Emel” („Ideal”).
 
Din vasta ei operă literară ce cuprinde îndeosebi volume referitoare la istoria și cultura tătară, amintim de titlurile: „Vatan/Patria” (Constanța, 1999); „Cartea iertării” (Constanța, 2002); „Balada eorului tătar/Tatar șehitinin destani” (Constanța, 2003); „Bagișlaymiz” (Constanța, 2003); „Ergean” (Constanța, 2003); „Kîrîm – Crimeea în anul 2004” (Constanța, 2004); „Tătarii din Dobrogea” (Constanța, 2005); „Monografia comunei Albești” (Constanța, 2007); „Monografia localității Techirghiol” (Constanța, 2008); „Necip Haci Fazil” (Constanța, 2009); „O lacrimă pe istoria Basarabiei” (Iași, 2013); „Istoria tătarilor crimeeni locuitori ai Dobrogei române: Istoria literaturii tătare dobrogene” (Iași, 2014); „Memoria urmașilor la 71 de ani de la surghiun” (Iași, 2015); „Satul tătar Azaplar” (Constanța, 2016); „Șaip, fiul lui Qurtveli” (Iași, 2018) etc.
 
Pe lângă cărțile proprii, Guner Akmolla a tradus autori tătari în limba română. Amintim de numele Semi – Zade Eșref, Mehmet Nyazi, Fevzi Altug, Negip Fazil, Ali Husein Kerim, Mustegep Ulkusal.
 

De asemenea, a tradus în limba maternă operele scriitorilor români precum: Mihai Eminescu, Maria Pop, Costache Tudor.
 
Ea este membră în Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor Tătari Crimeeni.
 
Sursă text: Dicționar de personalități dobrogrene, vol. IV; Uniunea Scriitorilor din România – filiala Dobrogea
 
Citește și:
In memoriam Mehmet Niyazi, poet născut pe pământ dobrogean și emblemă a comunității tătare