Nostalgia serilor de teatru antic

Din festivalul care, in sezonul estival, facea din litoral centrul de atractie al artistilor, nu au mai ramas decat cateva fotografii, articole sporadice din presa vremii si amintirile celor care au trait "serile de teatru antic"

Peste un an, se implinesc treizeci de ani de cand, la malul marii, se concretiza o initiativa a Teatrului Dramatic Constanta. "Seri de teatru antic" aducea, pe pamantul dintre Dunare si Mare, trupe din tara care se intreceau in a juca, in spatii neconventionale, spectacole cu subiect antic. Prima editie a Serilor a avut loc intre 25 si 31 august 1978 si a insumat noua spectacole, dintre care numai unul s-a jucat pe scena. Celelalte s-au jucat in incinte arheologice, fara amenajari speciale sau in cadru natural, ceea ce a facut ca scenografia si efectele speciale sa se dovedeasca de prisos. Insa, teatrul antic nu reinvia odata cu aceste seri speciale. Nu era nici pentru prima data cand, in locul scenei conventionale se alegea teatrul in aer liber. In 1912, o trupa de tineri actori ai Teatrului National au jucat, pe plaja din Mamaia, "Ifigenia in Aulida", de Euripide. Prima seara a festivalului a fost deschisa, la ruinele cetatii Histria, de catre Teatrul Dramatic Constanta, care "a pus in scena" piesa "Legendele atrizilor", in regia lui Silviu Purcarete, dupa un scenariu care imbina fragmente din tragediile lui Eschil, Sofocle si Euripide, la care se adaugau cantece, bocete si descantece romanesti. Muzica a fost semnata de Iosif Hertea, iar scenografia ii apartinea Eugeniei Tarasescu-Jianu. "Spectacolul s-a jucat fara ecleraj artificial, neinregistrat si fara niciun efect sonor tehnic, beneficiind de extraordinara acustica a locului si de faptul ca in zona colonadelor - scena propriu-zisa, vantul nu se auzea deloc", evoca cu emotie omul de teatru Anaid Tavitian. Organizatorii au renuntat la titlul "Covorul de purpura", din cauza conotatiilor politice nepotrivite. Programul a continuat, a doua zi, cu productiile teatrelor din tara. Pe 28 august, la Edificiul Roman cu Mozaic, patru tineri, proaspeti absolventi ai Institutului de teatru I L Caragiale, care vor scrie istorie, se prezentau in fata publicului cu "Oedip salvat", de Radu Stanca. Din distributia spectacolului regizat de Mihai Maniutiu, faceau parte Adrian Pintea, Marcel Iures si Mirela Gorea. Alte personaje mitologice au fost "prezente" la festival: "Electra" si "Fata din Andros". Emblema festivalului era o copie supradimensionata a uneia dintre mastile descoperite prin anii ’60, in ruinele unui atelier de ceramica din Mangalia, datand de mai bine de 2000 de ani. Acesta lucru demonstreaza ca, in marile orase de pe malul apusean al Marii Negre, teatrul era o practica obisnuita.

Personaje monumentale

Desi se dorea ca festivalul sa se desfasoare o data la doi ani, urmatoarea editie a festivalului s-a desfasurat intre 26 si 30 iunie 1981, folosind aceleasi spatii de prezentare, cu exceptia Histriei. Atunci, s-au prezentat doar sase spectacole. Cel de-al saptelea, "Medeea", de Seneca, productie a teatrului din Turda, in regia lui Aureliu Manea, anuntat in toate materialele publicitare si asteptat cu interes, fiind absent "din cauza toanelor actritei, odrasla de mare om politic". Clipele serilor de teatru antic au ramas adanc intiparite in memoria afectiva a slujitorilor culturii. Pe 28 iunie, pe o portiune a plajei dintre Constanta si Mamaia, aproape de punctul "Pescarie" a avut loc premiera piesei "Hecuba", de Euripide. Spectacolul Teatrului Dramatic Constanta avea regia semnata de Silviu Purcarete, iar scenografia ii apartinea regizorului si Eugeniei Tarasescu-Jianu. "Spectacolul a dat prilej marii actrite Ileana Ploscaru sa creeze un personaj monumental. Imaginea artistei, cu fata plina de scoici, nisip si alge, dupa un plans zguduitor la sanul pamantului muma, ca si strigatele sale cutremuratoare ce umpleau vazduhul plecand pe mare, sunt cateva din amintirile pe care cred ca nu le voi uita niciodata", marturiseste omul de care si-a dedicat viata teatrului, Anaid Tavitian. La cea de-a doua editie a festivalului au mai fost prezentate publicului spectacolele "Muntele", de Dumitru Radu Popescu, in regia lui Eugen Mercus, "Metamorfoze" sau "Caligula", de Camus, in regia lui Horea Popescu. Piesele au fost combinate cu recitaluri dramatice, l-a care s-au adaugat si momente de balet, cum ar fi "Miorita", de Carmen Petra Basacopol, in regia si scenografia lui Oleg Danovski. Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie, sub conducerea lui Adrian Radulescu, a fost unul dintre marii sustinatorii festivalului "Seri de teatru antic". Dupa "Legendele Atrizilor" si " Hecuba", "Serile de teatru antic" nu au mai avut nicio editie. Unul dintre argumentele "dureroase" care a fost invocat a fost lipsa fondurilor. Teatrul Dramatic nu avea logistica necesara pentru a asigura transportul publicului in spatiile de spectacol. Din festivalul care a promovat mai mult ca niciodata turismul cultural, valorificand, pe langa creatia artistica si vestigiile istorice, nu a mai ramas decat cateva fotografii, articole din presa vremii si amintirile celor care au trait "serile de teatru antic". De la succesul de acum treizeci de ani, toti directorii care s-au succedat la conducerea teatrului dramatic de la malul marii, indiferent de denumirea cu care acesta a fost desemnat, si-au propus sa reinvie serile de teatru antic, la malul marii.

Scris de: {autor}Mirela STINGA{/autor}