O adâncă reverenţă actriţei Ileana Ploscaru, la împlinirea vârstei de 88 de ani
O adâncă reverenţă actriţei Ileana Ploscaru, la împlinirea vârstei de 88 de ani
31 Jan, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
3885
Marime text
Decana de vârstă a colectivului de actori ai Teatrului de Stat, Ileana Ploscaru, împlineşte astăzi 88 de ani, în timp ce colegul său, cu care schimbă replici savuroase în piesa „Bătrâna şi hoţul” - aţi ghicit, Dan Cojocaru - împlineşte 51 de ani.
Pentru întreaga sa activitate, cotidianul ZIUA de Constanţa îşi manifesta aprecierea prin atribuirea unui titlu onorific, în urmă cu un an, cu prilejul evenimentului intitulat „Incredibila memorie a teatrului constănţean”, manifestare ce a adunat laolaltă cele mai cunoscute personalităţi ale comunităţii artistice de la malul mării.
Iată cum o descria, în urmă cu aproape un deceniu, în ZIUA de Constanţa, prietena sa, teatrologul Anaid Tavitian: „Ileana Ploscaru s-a angajat prin concurs la Constanţa în anul 1961, zece ani după debutul la Naţionalul din Cluj, oraş în care şi-a făcut şi studiile. Avea "în spate" câteva succese răsunătoare: Hangiţa lui Goldoni, Ofelia lui Shakespeare, Ciocârlia lui Anouilh, Elisa lui Shaw sunt câteva dintre acestea. O consider pe Ileana Ploscaru unul dintre cele mai robuste talente ale teatrului românesc din a doua jumătate a secolului XX şi mă hazardez să fac această temerară afirmaţie având sub ochi fişa de creaţie a actriţei, iar în amintire simfonia de tonuri şi imagini cu care şi-a imortalizat personajele.
Dar când am spus "robust", nu am avut în vedere doar asta. Ca dintr-o matrice misterioasă, cu dimensiuni incomensurabile, au ţâşnit la viaţă, pline de forţă şi adevăr, rolurile ei. Nu este puţin lucru dacă ne gândim că personajele se înfiripă şi trăiesc doar devorându-şi părintele-actor, care, generos, le insuflă viaţă din sufletul sau mare chiar dacă nu nemuritor, dar perpetuat prin aceşti copii ai săi. O revărsare gâlgâitoare de talent şi tragic şi comic, o plăcere şi o bucurie aproape viscerală de a juca, de a «se juca» cu copiii ei, înconjurându-i cu dragoste şi cu umorul foarte dens şi bogat nuanţat cu care a înzestrat-o natura pe această extraordinară actriţă, întruchiparea însăşi a hărniciei, vreme de 59 de ani.
Cu o mare personalitate scenică, şi-a iubit cu fanatism profesia şi a respectat-o ca pe o religie. Nu a mirat pe nimeni când în anul 1999 a interpretat cu dezinvoltură 7 roluri diferite în acelaşi spectacol - «Un bărbat şi mai multe femei», reuşind un exerciţiu de virtuozitate interpretativă. A creat cu strălucire mai multe portrete pline de vitalitate, altele pline de lirism, cu aplecare către nuanţa semnificativă, către detaliul revelator, construcţii precise, echilibrate între comic şi grotesc, cu o bună dozare a efectelor.
În stagiunea 2009-2010, joacă la Teatrul de Stat Constanţa în spectacolele «Scaiul» şi «Titanic vals». În 2009, pentru rolul Chiriachiţa din «Titanic vals» a fost distinsă cu un premiu la Festivalul comediei româneşti.
E greu, foarte greu să descrii arta unui actor. Ea se refuză cuvintelor pentru că nu are loc în ele. Marea risipă de scăpărător talent al actriţei Ileana Ploscaru ar merita fie şi numai un film documentar.
La ceas aniversar, cu o adâncă reverenţă, să-i dorim La mulţi ani!”.
Pentru întreaga sa activitate, cotidianul ZIUA de Constanţa îşi manifesta aprecierea prin atribuirea unui titlu onorific, în urmă cu un an, cu prilejul evenimentului intitulat „Incredibila memorie a teatrului constănţean”, manifestare ce a adunat laolaltă cele mai cunoscute personalităţi ale comunităţii artistice de la malul mării.
Iată cum o descria, în urmă cu aproape un deceniu, în ZIUA de Constanţa, prietena sa, teatrologul Anaid Tavitian: „Ileana Ploscaru s-a angajat prin concurs la Constanţa în anul 1961, zece ani după debutul la Naţionalul din Cluj, oraş în care şi-a făcut şi studiile. Avea "în spate" câteva succese răsunătoare: Hangiţa lui Goldoni, Ofelia lui Shakespeare, Ciocârlia lui Anouilh, Elisa lui Shaw sunt câteva dintre acestea. O consider pe Ileana Ploscaru unul dintre cele mai robuste talente ale teatrului românesc din a doua jumătate a secolului XX şi mă hazardez să fac această temerară afirmaţie având sub ochi fişa de creaţie a actriţei, iar în amintire simfonia de tonuri şi imagini cu care şi-a imortalizat personajele.
Dar când am spus "robust", nu am avut în vedere doar asta. Ca dintr-o matrice misterioasă, cu dimensiuni incomensurabile, au ţâşnit la viaţă, pline de forţă şi adevăr, rolurile ei. Nu este puţin lucru dacă ne gândim că personajele se înfiripă şi trăiesc doar devorându-şi părintele-actor, care, generos, le insuflă viaţă din sufletul sau mare chiar dacă nu nemuritor, dar perpetuat prin aceşti copii ai săi. O revărsare gâlgâitoare de talent şi tragic şi comic, o plăcere şi o bucurie aproape viscerală de a juca, de a «se juca» cu copiii ei, înconjurându-i cu dragoste şi cu umorul foarte dens şi bogat nuanţat cu care a înzestrat-o natura pe această extraordinară actriţă, întruchiparea însăşi a hărniciei, vreme de 59 de ani.
Cu o mare personalitate scenică, şi-a iubit cu fanatism profesia şi a respectat-o ca pe o religie. Nu a mirat pe nimeni când în anul 1999 a interpretat cu dezinvoltură 7 roluri diferite în acelaşi spectacol - «Un bărbat şi mai multe femei», reuşind un exerciţiu de virtuozitate interpretativă. A creat cu strălucire mai multe portrete pline de vitalitate, altele pline de lirism, cu aplecare către nuanţa semnificativă, către detaliul revelator, construcţii precise, echilibrate între comic şi grotesc, cu o bună dozare a efectelor.
În stagiunea 2009-2010, joacă la Teatrul de Stat Constanţa în spectacolele «Scaiul» şi «Titanic vals». În 2009, pentru rolul Chiriachiţa din «Titanic vals» a fost distinsă cu un premiu la Festivalul comediei româneşti.
E greu, foarte greu să descrii arta unui actor. Ea se refuză cuvintelor pentru că nu are loc în ele. Marea risipă de scăpărător talent al actriţei Ileana Ploscaru ar merita fie şi numai un film documentar.
La ceas aniversar, cu o adâncă reverenţă, să-i dorim La mulţi ani!”.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii