Omagiu pentru Petre Țuțea „Fără Dumnezeu, omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri.“

 

• Petre Țuțea, marele filosof român, victimă a regimului comunist din România s-a stins din viață în urmă cu 30 de ani.
• Petre Ţuţea a fost arestat şi condamnat la cinci ani de închisoare, apoi la 18 ani de muncă silnică, executaţi în diverse penitenciare: la Bucureşti, Jilava, Ocnele Mari, Aiud 

Când spui Petre Țuțea spui filosof, jurist, politician și publicist român, militant naționalist, membru al Mișcării Legionare, antisemit, anticomunist, apoi comunist.

S-a născut pe 6 octombrie 1902, în Boteni, Argeș. Tatăl său a fost preotul Petre Bădescu (1859-1925). În urma căsniciei cu Paraschiva a rezultat o fiică. După decesul soției sale, neputând să se recăsătorească din cauza dogmelor creștine, a trăit în concubinaj cu Ana (1885-1960), fiica lui Simion Oprea Țuțea, una dintre enoriașele din parohie care îl ajutau la treburile gospodărești. Ea este femeia care a dat naștere a opt copii, primul fiind Petre Țuțea.

Fiind mamă tânără, îndrumată de către rude, i-a cerut preotului garanția zilei de mâine, astfel Petre Bădescu a trecut pe numele ei toată averea, la data de 13 noiembrie 1906.



Tatăl filosofului s-a stins din viață în 1925, la vârsta de 66 ani, iar Ana Țuțea în 1960, la 75 ani.

A făcut școala primară în Botei. A mers mai apoi la Școala Gimnazială   „Dinicu Golescu” din Câm­pulung Muscel între 1913 – 1917.
În 1917, în timpul războiului, școlile funcționau cu intermitență, profesorii erau mobilizați astfel că trei ani (1917 - 1920) Petre Țuțea și-i petrece la Boteni, în casa părintească.


În 1920, ia decizia de a se înscrie în clasa a V-a la liceul „Gh. Bariț“ din Cluj, la îndrumarea consăteanului și colegului său, viitorul etnograf Ion Chelcea.

În 1923 promovează ultimele două clase ale cursului superior (a VII-a și a VIII-a, pe atunci) într-un singur an, absolvă liceul și își susține examenul de bacalaureat.

În toamna aceluiași an se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din Cluj, unde obține licența și doctoratul în drept cu calificativul „Magna cum Laudae“, cu o lucrare privind contenciosul administrativ.

Emil Cioran spunea despre Petre Țuțea că ar fi fost „Un marxist entuziast și mistic“

„Românilor, nu vă mai alegeţi conducători care nu-şi iubesc ţara!“


Și-a început cariera de economist în anul 1933, când a fost angajat în urma unui concurs pe funcția de referent  în Ministerul Industriei și Comerțului, ulterior a devenit Ministerul Economiei Naționale, unde a avansat până la funcția de director de studii, funcția maximă pe care a deținut-o în cariera de economist.

Între martie 1933 și decembrie 1934 a fost detașat în Germania la Agenția economică din Berlin, fiind angajat al Ministerului Industriei și Comerțului. Petre Țuțea a lucrat la Rechemat în Ministerul Economiei Naționale, centrala Industrie și Comerț până la data arestării - 12 aprilie 1948. Deși doctor în Drept, se specializase în economie, conform vocației sale reale.

După 6 septembrie 1940 Conducerea Mișcării Legionare îi încredințează lui Țuțea funcția de secretar general la Ministerul Economiei Naționale și, în această calitate, face parte din diverse delegații care au purtat negocieri economice la Berlin și la Moscova.

După Rebeliunea legionară este deținut pentru scurtă vreme în Lagărul de la Târgu Jiu, după care este eliberat și repus în funcție.
După 23 august 1944, continuă să lucreze în același minister, la Direcția Încurajării Exportului, apoi funcționar în Direcția Studii și Documentare, pentru ca în final să lucreze în Direcția Acorduri, protejat de Lucrețiu Pătrășcanu contra epurărilor succesive din aparatul de stat ale „elementelor burgheze“, epurări facute de comuniști.

Două săptămâni după destituirea lui Pătrășcanu a fost arestat și Țuțea care, cu o întrerupere între 1953 și 1956, va fi deținut până în 1964.

Cuvintele sale rostite în temniţă la Aiud reprezintă sinteza discursului amarnic şi glorios ţinut de Petre Ţuţea şi de Generaţia sa în faţa Poporului Român: „...dacă murim aici în lanţuri şi în haine vărgate nu noi facem cinste Poporului Român, ci Poporul Român ne-a făcut onoarea să murim pentru el“.

Eliberat din detenție, în urma amnistiei din 1964, patru ani mai târziu, în primăvara lui 1968, lui Petre Țuțea i se întocmește o „fișă personală“ în cadrul unui „Referat cu propuneri de avertizare a numitului Țuțea Petre“.

Deoarece avea interdicţie să-şi semneze articolele cu numele său, a publicat sporadic sub pseudonimul Petre Boteanu. Din cauza persecuţiilor, nu a apucat să-şi vadă numele pe coperta unei cărţi în timpul vieţii. După anul 1989, starea sa de sănătate s-a înrăutăţit. Din cauza tremuratului mâinilor, nu mai putea să scrie şi, din acest motiv, dicta.

Deși ajuns la vârsta de pensionare în anul 1968, Petre Țuțea fiind deținut politic nu i-a fost recunoscută perioada de detenție drept vechime în muncă. Astfel, până la sfârșitul vieții a trăit extrem de modest, într-o garsonieră din apropierea Parcului Cișmigiu, ajutat de câțiva prieteni care obținuseră un mic ajutor bănesc și mâncare de la Casa Scriitorilor.
 
Citate de Petre Ţuţea

„O personalitate este aceea care se dăruieşte, nu se justifică.”

„Fără Dumnezeu, omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri.”

„Circulă o zicală că banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu îl concep ca pe o scară dublă. Dacă-l posezi, indiferent în ce cantităţi, şi te mişti în sus binefăcător pe scară, nu mai e ochiul dracului. Iar dacă cobori, atunci te duci cu el în infern, prin vicii, prin lăcomie şi prin toate imperfecţiile legate de orgoliu şi de pofta de stăpân.”

„Nu mă tem de moarte. Mă tem de însingurare. Eu, care am fost prezent la toate tragediile şi victoriile acestei ţări, mă simt ca un par în mijlocul furtunii. Singura nădejde este că, om cum sunt, Dumnezeu mă iubeşte şi aşa…”

„Elitele morale sunt mai presus decât cele intelectuale. Mie îmi plac oamenii care fac judecați. Cei care fac silogisme sunt, față de adevăr, cum sunt curcile alea care se încurcă printre popice.“

„Constituţia liberală din 1923 nu e o operă, e o capodoperă. Un rege puternic, înfăşurat într-un stat al normelor liberale: separaţia puterilor şi libertăţi câte doreşte nea Niţă; nici nu poate duce atâtea libertăţi!“

„A fi creștin înseamnă a coborî Absolutul la nivel cotidian. Numai sfinții sunt creștini absoluți. Altminteri, creștinismul, gândit real, e inaplicabil tocmai pentru că e absolut.“

„Protestantismul este o religie coborâtă la rangul de morală pentru grădiniță de copii.“

„Babele evlavioase merg la absolut rugându-se, iar filozoful trăncănind silogisme.“

„Eu am citit „Critica raţiunii pure“ a lui Kant, ca student, şi am înlemnit de emoţie. Acum am faţă de ea, ca mistic biblic, consideraţia pe care am avut-o faţă de „Informaţia Bucureştiului“. Dar a trebuit să fac 80 de ani…“
 
„Eu cred că omul e făcut de Dumnezeu și cred că Dumnezeu nu a instalat nici un drac în el. Nu pot să spun că Dumnezeu a făcut un om purtător de drac. Dacă omul e făptura lui Dumnezeu, dracul intră ocolit acolo, nu intră cu voia Lui.“

„Revoluția este o înaintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat după facerea lumii; doar dacă te situezi în afara ei și creezi o lume nouă. Revoluția nu adaugă nimic Ideilor lui Platon.“

„Fără Dumnezeu, omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri.“

Petre Ţuţea moare la data de 3 decembrie 1991, dimineaţa, la vârsta de 89 de ani.
 
Sursa foto: www.debanat.ro
 
Citește și:

Scrisoare deschisă către Decebal Făgădău: O stradă din Constanţa s-ar putea numi „Petre Ţuţea“

Petre Ţuţea, supranumit un „Socrate român“...