Originar din Constanța 102 ani de la nașterea compozitorului Ștefan Mangoianu

 
Ștefan Mangoianu a venit pe lume la data de 9 ianuarie 1922.
 
Este originar din Constanța, locul unde și-a început studiile muzicale, la vârsta de opt ani, pe care le-a continuat până la majorat. În acest deceniu, el a fost îndrumat de pianista Cărăușu – Camozzi.
 
Ștefan Mangoianu s-a mutat apoi în București, unde a continuat să studieze, între anii 1949 – 1952, cu Sofia Teodoreanu (teorie – solfegiu), Mihai Jora (armonie, contrapunct) și Constantin Bugeanu (orchestrație).
 
În anul 1955, viitorul artist muzical s-a înscris la Conservatorul București. Aici i-a avut profesori pe: Victor Giuleanu (teorie – solfegiu), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Tudor Ciortea (forme muzicale), Myrriam Marbe (contrapunct), Anatol Vieru (orchestrație), Adriana Sachelarie și Radu Negreanu (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor).
 
Ștefan Mangoianu a absolvit Conservatorul în anul 1959.
 
Este de menționat că în paralel cu pregătirea muzicală, Ștefan Mangoianu a urmat și Facultatea de Arhitectură din București, dar nu și-a susținut licența.
 
În domeniul artistic, el a avut următoarele funcții: pianist – corepetitor la Ansamblul CFR Giulești din București (1947 – 1949); asistent – corepetitor la Școala de Coregrafie din București (1949 – 1950); dirijor – corepetitor la Orchestra „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folclor din București (1950 – 1952); lector la Filarmonica „George Enescu” din București (1952 – 1953); director adjunct al formațiilor Filarmonicii din București (1953 – 1954); pianist – corepetitor la Ansamblul CCS din București (1954 – 1956); secretar muzical la Filarmonica din Ploiești (1969 – 1970); profesor titular în învățământul liceal din București (1971 – 1979).
 

Ștefan Mangoianu a compus muzică de cameră, muzică de scenă, muzică de film, muzică vocală, muzică corală și muzică vocal – simfonică. Redăm câteva titluri: „Nepoții gornistului” (1957), „Ovidiu” (1957), „Ana Karenina” (1960), „Vizita bătrânei doamne” (1963), „Războiul” (1963), „Avarul” (1964), „Școala femeilor” (1965), „Doi vecini” (1959), „Patru anotimpuri” (1956), „Burlesca” (1957) etc.
 
În anul 1969, Ștefan Mangoianu primea Premiul Uniunii Compozitorilor.
 
El a decedat la doar 57 de ani, pe 24 martie 1979, la București.
 
Sursă text: Dicționar de personalități dobrogene, vol. IV
 
Citește și:

Varujan Cozîghian, violonistul născut la Constanța, la a 88-a aniversare