Pe 24 iunie sărbătorim Sânzienele și Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul

 

• În data de 24 iunie, în calendarul creștin-ortodox este prăznuită Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Sărbătoarea creștină se suprapune peste o amplă sărbătoare populară agrară, prilejuită de coacerea grânelor, numită „Drăgaică” sau „Sânziene”, care înainte se marca la solstițiul de vară, potrivit Muzeului de Artă Populară Constanța.

 
Anul acesta, sărbătoarea cade în cea de-a doua zi de „Rusalii”, sărbătoare cu dată mobilă, când este prăznuită Sfânta Treime.
 
Denumirea de „Drăgaică” se întâlnește în Dobrogea, Muntenia și Moldova, în timp ce în Transilvania este folosit termenul „Sânziene”. Ambele denumiri trimit la numele plantei cu aceleași nume, din flora spontană, care înflorește și se recoltează în această perioadă a anului, conform sursei.

 

„În satul tradițional românesc, inclusiv în Dobrogea, în dimineața de „Sânziene”, fetele culegeau flori de drăgaică, pe care și le împleteau în cosițe. Băieții le purtau la pălărie. Dacă nu găseau drăgaică, culegeau sulfină.
 
Despre Sânziană sau Drăgaică se spune că este o zână de o frumusețe răpitoare, care umblă, însoțită de alaiul său de zâne, prin văzduh și pe pământ, cântând și dansând. Ele dau miros florilor, leac plantelor, rod pântecelor și bob spicelor de grâu, motiv pentru care Sânziana mai este numită și Regina Holdelor”, spun muzeografii.

 
Se crede că dacă ziua Sânzienelor nu este cinstită cum se cuvine, binecuvântarea lor se transformă în blestem, deoarece aduc grindina și furtunile, iau leacul și mirosul florilor și poartă oamenii în vârtejuri.
 
În dimineața de „Sânziene”, fetele se spălau cu rouă pe față, iar pentru a fi frumoase și plăcute își făceau fierturi din plante aromate. Se spune că de Sânziene, cucul încetează să mai cânte, deoarece s-a înecat cu orz sau cu cireșe devenind uliu. Acesta se va transforma din nou în cuc abia la Buna Vestire.
 
 
 

Citește și
Muzeul de Artă PopularăConstanțaRusaliile, Cincizecimea și Sfânta Treime. Tradiții