Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Personalități Constanța In memoriam Haig Acterian, primul regizor diplomat de film din România
Personalități Constanța: In memoriam Haig Acterian, primul regizor diplomat de film din România
08 Aug, 2024 17:00
08 Aug, 2024 17:00
08 Aug, 2024 17:00
ZIUA de Constanta
602
Marime text
602
Marime text
- După absolvirea cursului de specializare la Studiourile „Cinnecitta”, Haig Acterian a devenit primul regizor diplomat de film din România, în anul 1934
Născut pe 5 martie 1904, la Constanța, Haig Acterian face parte din armenii de seamă ai României, fiind inclus de jurnalistul Simion Tavitian în volumul cu nume asemănător.
El a fost fiul lui Aram și Haiganuș Acterian și a fost fratele lui Arșavir și Jeni Acterian.
La Constanța, Haig Acterian a făcut clasele gimnaziale și o parte din liceu la „Mircea cel Bătrân”, absolvind, însă, la Liceul „Spiru Haret” din București.
Armeanul s-a înscris apoi la Facultatea de Filosofie și la Conservatorul de Artă Dramatică, la clasa Luciei Sturdza. A finalizat aceste studii în anul 1926.
În anii următori, Haig Acterian și-a aprofundat cunoștințele în străinătate, în orașe precum Viena, Berlin și Roma, unde a învățat regie teatrală și cinematografică.
După absolvirea cursului de specializare la Studiourile „Cinnecitta”, Haig Acterian a devenit primul regizor diplomat de film din România, în anul 1934. De asemenea, în perioada 1932 – 1934, el a fost director de scenă la teatrele „Bulandra” și „Maria Ventura”.
Haig Acterian a avut colaborări cu diverse publicații precum: „Universul literar”, „Sinteza”, „Vlăstarul”, „Muzică și teatru”, „Bluze albastre”, „Vremea”, „Floare de foc”, „Reporter”, „Adevărul”, „Est-Vest”, „Axa”, „Gândul românesc”, „Ani”, „Ideea românească”, pentru care a scris poezii, cronici literare, medalioane de mari actori și articole. A semnat și cu pseudonimul Mihail.
Devenind atras de scris și literatură, armeanul a publicat următoarele volume: „Agonia” (Craiova, Editura „Scrisul Românesc”, 1929); „Urmare” (București, Institutul de Arte grafice „Luceafărul”, 1936); „Pretexte pentru o dramaturgie românească” (București, Editura „Vremea”, 1936); „Gordon Craig și ideea de teatru” (București, Editura „Vremea”, 1936); „Orientarea teatrului” (București, Editura „Bucovina”, 1937); „După un veac de teatru românesc” (București, Editura „Bucovina”, 1937); „Organizarea teatrului” (București, Editura „Bucovina”, 1938); „Shakespeare” (București, Editura Fundației Regale, 1938); „Limitele artei” (București, Ateleierele Grafice „Luceafărul”, 1939); „Cealaltă parte a vieții noastre” (Iași, Institutul European, 1994); „Moliere” (București, Editura „Ararat”, 1996).
Haig Acterian a fost portretizat în volumul lui Simion Tavitian, „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”. Redăm mai jos textul:
„Imaginea lui Haig Acterian - receptată parţial şi estompat de contemporani care n-au avut posibilitatea să-i cuprindă simultan multilateralitatea direcţiilor de acţiune, să detecteze sub aparenţa caleidoscopică viziunea mozaicată, să reconstituie din fragmentare luări de atitudini o poziţie de principiu - ne apare astăzi, în distanţă a peste patru decenii şi jumătate care proiectează o lumină favorabilă unei aprecieri globale şi situării în epocă, în toată complexitatea ei şi mai exact dimensionată.
Se conturează imaginea unui om de teatru complet care, prin preocupările sale de critic, n-a fost un cartograf de evenimente, n-a practicat simplist critica foiletonistică, ci a căutat să stabilească etiologia fenomenelor şi, folosind un termen adesea folosit de el, să «răsucească» faptul concret în idee estetică, să instituie criterii axiologice. Nu s-a limitat să evalueze în «portretele» sale un artist, ci să susţină o tendinţă, nu s-a mărginit să-şi exprime propria concepţie, ci a militat pentru cristalizarea unei doctrine a şcolii dramatice naţionale.
Criticii i-au stabilit nu numai o funcţie explicativă, ci şi una formativă, pledând pentru un stil propriu teatrului nostru care să-i ateste identitatea în cadrul schimbului internaţional de valori, pentru integrarea naţionalului în universal, prin accentuarea specificităţii sale. Denunţând mimetismele şi epigonismele sterilizante, anacronismele mortificate, el s-a pus în slujba progresului scenei româneşti, dorind s-o vadă aşezată pe temeiuri culturale şi estetice, să-i consolideze rolul de «serviciu public», să asigure difuzarea reprezentaţiilor la scară naţională, să educe perceptivitatea publicului prin spectacole de ridicată calitate care să fructifice un repertoriu reprezentativ. Iniţiativelor fortuite, care poluau climatul artistic, le-a opus «directiva» concertată, ideea unui program luminat şi unitar, conţinând premisele unei veritabile politici teatrale.
Prin toate aceste idei şi campaniile duse pentru susţinerea lor, Haig Acterian este, fără îndoială, un precursor al actualelor configuraţii artistice şi organizatorice ale teatrului nostru. Reprobându-i erorile politice, corectându-i anumite teze devalorizate în timp, amendându-i unele generalizări negativiste, îi recunoştem lui Haig Acterian meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale".
Haig Acterian a decedat în anul 1943, pe 8 august, când se afla pe frontul din Kuban. Avea doar 39 de ani.
Sursă text: Dicționar de personalități dobrogene, vol. IV
Citește și:
#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
