Personalități Tulcea Olimpiu Vladimirov, geologul recunoscut pentru opera sa literară

În data de 9 ianuarie 1942, la Tulcea, venea pe lume Olimpiu Vladimirov, cel care mai târziu avea să se bucure de succes atât ca geolog, cât și ca scriitor.
 
Tulceanul a fost captivat din anii liceului de poezii. El a studiat pe tot parcursul învățământului preuniversitar la Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” din orașul natal. Monografia instituției îl amintește printre alți scriitori care au învățat acolo precum: Traian Coșovei, Emilia Căldăraru, Valentin Șerbu și Pavel Perfil.
 
Debutul și l-a făcut în anul 1958, la publicația „Steaua”, condusă de celebrul A.E. Baconski.
 
Când a plecat la București pentru a se înscrie la facultate, cum n-a putut da admiterea pentru Facultate de Filologie, Olimpiu Vladimirov s-a reorientat. Astfel, a optat pentru Facultatea de Geologie, secția Mineralogie a Universității din București, unde a și intrat și studiat în perioada 1962 – 1967.
 
Chiar și după ce a devenit inginer geolog, Vladimirov nu a uitat de pasiunea pentru poezie și a încercat, pe cât posibil, să îmbine ambele domenii. A căutat în permanență să se afle în mijlocul unor cercuri de poeți și literați din Dobrogea acelor ani și a reușit acest lucru. Timp de un deceniu (1968 – 1978), geologul-poet a condus activitatea cenaclului literar „Panait Cerna”. În acest timp a scris cronici, recenzii, reportaje și bineînțeles poezii.
 
În cariera de geolog, Olimpiu Vladimirov a întocmit peste 20 de lucrări de specialitate, proiecte și sinteze, toate având legătură cu activitatea de cercetare geologică pentru evidențierea și punerea în exploatare a diverselor substanțe minerale utile, din mijlocul județului Tulcea.
 
După Revoluția din anul 1989, el nu a mai putut profesa ca geolog, dar a fost directorul Centrului Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Tulcea, în perioada 1993 – 2006. Totodată, a sprijinit organizarea și desfășurarea Concursului Național de Poezie și Eseu „Panait Cerna”, între anii 1975 – 2006. A mai îngrijit și antologii literare și volume de creație populară, realizând și prezidările unor lansări de cărți.


Geologul-poet a avut colaborări atât cu publicații din Dobrogea, cât și din țară. Amintim de: „Dobrogea nouă”, „România Liberă”, „Tomis”, „Tribuna”, „Analele Tulcei”, „Steaua Dobrogei”. S-a ocupat şi de editarea unor antologii din creaţia laureaţilor concursurilor naţionale de poezie şi a unor culegeri de versuri precum: „Cununa de cântec”, „Inscripţii pe columne de eroi”, „Dialoguri de pe malul mării”, „Miniaturi dobrogene”. Textele sale au fost semnate și cu pseudonimele Mihai Teodo și Vladimir Alenjin.
 
A publicat volumele: „Tulcea” (album, coautor, București), „Confesiuni” (versuri, Tulcea, 1980), „Insula albă” (versuri și proză, antologie de literatură contemporană dobrogeană, în colaborare cu Marian Dopcea, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2003), „Semn” (versuri, Editura Ex Ponto, Constanța, 2006), „Identitate” (versuri, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008), „Isaccea, pagini de monografie, vol. I“ (în colaborare cu Nicolae Rădulescu, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008).
 
A fost distins cu Premiul revistei „Tomis” și al Filialei Dobrogea a USR (2000) și cu Premiul pentru poezie la Saloanele Naționale de Carte „Ovidius” (2002, 2003, 2006).
 
Olimpiu Vladimirov a fost și membru fondator al Asociației Scriitorilor „Aegyssus” din județul Tulcea. În 2009 devenea membru titular al Uniunii Scriitorilor din România.
 

El a decedat în anul 2017, pe 12 august.
 
Tot în anul acela, în cadrul evenimentului organizat de cotidianul ZIUA de Constanţa cu prilejul Zilei Dobrogei, Olimpiu Vladimirov a primit post-mortem Distincţia „Meritul Dobrogean“ şi Medalia „Remus Opreanu“, „în semn de înaltă recunoaştere şi apreciere pentru întreaga operă, contribuind, pe această cale, la promovarea Dobrogei pe plan naţional şi internaţional”.
 
Citește și:
Dobrogea 139 de ani Laudatio Olimpiu Vladimirov