Premieră la TSC, în prezența autorului Tentația parabolei sau „Bucuria de a fi îndurerat la Tomis“ (galerie foto)

În ajunul zilei de naștere a lui Publius Ovidius Naso, de la a cărui naștere s-au împlinit, pe 20 martie, 2060 de ani, Teatrul de Stat Constanța (TSC) a invitat publicul la premiera unui spectacol inedit, primul din seria celor dedicate Anului Ovidius (în 2017 se împlinesc și două milenii de la moartea marelui poet). 
 
„Bucuria de a fi îndurerat la Tomis“, de Viorel Savin, în regia lui Liviu Manolache, este un spectacol-lectură inedit, tocmai prin caracterul său de... laborator de lucru. Din acest punct de vedere, provocarea regizorală și actoricească a fost imensă. „Expuși“ în fața publicului, fără decoruri sau costume - totuși, s-a respectat un cod vestimentar: cămăși albe, pantaloni negri și rochii negre -, artiștii din distribuție au avut ca singur mijloc de expresie vocea. „Ascunși“ în fața stativelor pe care s-au aflat partiturile actoricești, ei au trebuit să redea trăirile personajelor, servindu-se de voce și doar atât. S-au remarcat în acest dificil exercițiu Iulian Enache, interpretul lui Ovidius, Dan Cojocaru, Laura Crăciun, Remus Archip și Marian Adochiței. Acestora li s-au alăturat: Alina Manţu, Adrian Dumitrescu, Andu Axente, Ionuţ Alexandru, Andrei Cantaragiu, Cosmin Mihale, Roman Florentin şi Alexandru Iacov. 
 
Vocile actoricești au fost acompaniate doar de muzica (ea însăși personaj) realizată de Liviu Manolache, care a avut un rol esențial în punctarea emoțiilor puternice care străbat piesa dramaturgului băcăuan Viorel Savin.
 
„Bucuria de a fi îndurerat la Tomis“ nu este un spectacol dedicat publicului larg, ci mai ales cunoscătorilor, mai ales celor obișnuiți cu teatrul radiofonic, dar mai ales celor care cunosc câte ceva sau au răbdarea și atenția necesară de a mai afla câte ceva despre viața și opera lui Ovidius. De altfel, în 1997, piesa,  scrisă înainte de 1989, dar interzisă din cauza analogiilor cu politica acelor vremuri, a fost transpusă la Teatrul Naţional al Radiodifuziunii Române, spectacolul de la Constanţa fiind premiera pe scenă a acestui text dramatic. 
 
La premiera de duminică a fost prezent și autorul piesei, care, cu o seară înainte, pe 18 martie, participase la reprezentația spectacolului „Bătrâna și hoțul“, după piesa sa omonimă, cu Ileana Ploscaru și Dan Cojocaru în rolurile principale.
 
„În Constanța există un alt fel de public, se pare. Că să fiu exact, să nu traduceți greșit, în Constanța există un public extraordinar. Aseară (n.r. - sâmbătă seară), la reprezentația spectacolului «Bătrâna și hoțul», alături de oamenii în vârstă erau și foarte mulți tineri“, a spus Viorel Savin.

„Noi, la Bacău, suntem conștienți că Ovidius este înaintașul literelor românești“

 

„Este fabulos ca un om din centrul Moldovei, de la Bacău, să se trezească la Constanța, un loc unde i s-a făcut cinci premiere (n.r. este vorba despre două montări ale piesei «Bătrâna şi hoţul» și «Tu nu eşti trupul tău» şi «Ginere de import», puse în scenă la Teatrul «Fantasio»). Eu mă consider câteodată un  individ mai... trăsnit. În 2016, mi-am dat seama că nimeni în țară nu realizase că se împlinesc 2060 de ani de la nașterea lui Ovidius și 2000 de ani de la moartea lui la Tomis. Probabil era legat și de faptul că eu scrisesem piesa «Bucuria de a fi îndurerat la Tomis». Piesa aceasta are o aură de parabolă. (...) Este un mod al meu de a mă exprima“, a spus Viorel Savin, care a menționat că a găsit sprijin în demersul său de anvergură națională din partea rectorului Universității „Ovidius“, prof. univ. dr. Sorin Rugină, și a decanului Facultății de Litere, conf. univ. dr. Cristina Tamaș. 

 

De altfel, omul de cultură băcăuan a oferit, indirect, o lecție usturătoare autorităților constănțene și celor obligați moral să cinstească memoria marelui poet al latinității. 
 

„Noi, la Bacău, suntem conștienți că Ovidius este înaintașul literelor românești. Vă mărturisesc și vă invit pe dvs., cei din Constanța, să rețineți această idee. Din nenorocire, noi, românii, suntem atât de generoși și de creduli, de naivi, încât nu facem ceea ce fac celelalte popoare care și-i asumă pe cei trec prin cultura lor. Uitați, francezii și l-au asumat pe Cioran, Ionesco. Eliade, la fel, este asumat. Noi nu am făcut lucrul acesta cu ostentația necesară. Am făcut-o în mod  trecător. Trebuie să punctăm foarte clar: Ovidius a trăit aici aproape un deceniu, a publicat aici două cărți de importanță cardinală, «Tristele» și «Ponticele». Sunt primele cărți, doamnelor, domnilor, domnișoarelor, care s-au scris în acest teritoriu. Și atunci, noi, ca români, trebuie să avem sau să ne arogăm meritul de a-l sărbători pe Ovidius“, a spus Viorel Savin, care lucrează la volumul „Viețile poetului“, o colecție de texte dramatice despre opera și viața lui Publius Ovidius Naso.

„Eu am trăit sub doi dictatori: Gheorghiu Dej și Ceaușescu. Am constatat că Ovidius a trăit sub doi dictatori: Augustus și Tiberius“ 

 

Viorel Savin a mărturisit că piesa de teatru „Bucuria de a fi îndurerat la Tomis“ a fost scrisă din tentația de a spune cât mai mult ascunzându-se în spatele parabolei. „Eu am trăit sub Gheorghiu Dej și Ceaușescu. Nu fac politică, dar constat și trebuie să spun asta. Eu am trăit sub doi dictatori. Am constatat că Ovidius a trăit sub doi dictatori: Augustus și Tiberius. (...) Am propus un Ovidius, care, dacă ar fi trăit sub Gheorghiu Dej și Ceaușescu, dați-mi voie să cred, ar fi simțit ceea ce am simțit eu“, a punctat Viorel Savin. Mai mult, scriitorul băcăuan a precizat că la baza scrierii acestei piese s-a aflat o documentare extrem de riguroasă. „E posibil ca lucrurile să se fi petrecut chiar așa“, a conchis Viorel Savin.

 

Sursă foto: ZIUA de Constanța

Citește și:

• „Cinesunta - fata cu trecutul amputat“, o carte-oglindă care invită la meditație (galerie foto)​
• „Bucuria de a fi îndurerat la Tomis“, a șasea premieră a stagiunii la Teatrul de Stat Constanța