Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
02:02 23 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Primele spectacole din luna aprilie Operă și operetă la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” Constanța

ro

01 Apr, 2023 00:00 1384 Marime text
  • Prețul biletelor este cuprins între 10 și 50 de lei
  • În ambele spectacole se regăsește câte un solist aflat la debut în piesa respectivă
 
Primul weekend și totodată, începutul lunii aprilie, aduce în fața publicului constănțean spectacolele de operă și operetă „Madama Butterfly”, respectiv „Liliacul”.
 
Opera are loc astăzi, de la ora 19:00, în timp ce duminică, de la ora aceeași oră, poate fi vizionat „Liliacul”.
 
Ambele piese se joacă în Sala Teatrului.
 
Prețurile sunt următoarele:
  • 10 lei pentru copii, elevi și studenți, pe baza carnetului de elev / student vizat la zi în limita locurilor disponibile conform diagramei sălii;
  • 20 lei pentru pensionari, pe baza talonului de pensie în limita locurilor disponibile conform diagramei sălii;
  • 25 lei, 30 lei, 40 lei, 50 lei, în funcţie de locul ocupat în sală, conform diagramei sălii.
 
Despre „Madama Butterfly”
 
„Madama Butterfly” este o operă compusă de Giacomo Puccini pe un libret de Luigi Illica și Giuseppe Giacosa (bazat pe o povestire de John Luther Long și o piesă de David Belasco), conform descrierii de pe site-ul Teatrului „Oleg Danovski”.
 
A avut premieră la Brescia, pe data de 28 mai 1904.
 
Opera este împărțită în trei acte. Redăm rezumatul fiecăruia:

 
Actul I
La Nagasaki, într-o casă de pe colină se serbează căsătoria japonezei Cio-Cio-San (Madama Butterfly) cu ofiţerul american Pinkerton. Consulul Sharpless îi atrage atenţia că tânăra mireasă ia în serios ceea ce pentru Pinkerton este doar amuzament. Într-adevăr, atunci când rudele o repudiază pentru această căsătorie, tânăra găseşte în iubirea lui Pinkerton o consolare care nu seamănă a simplă joacă.
 
Actul II
Au trecut trei ani de aşteptare, dar Butterfly tot mai speră că Pinkerton se va întoarce, crescându-şi fiul şi refuzând orice propunere de a se recăsători. Ea are încredere în jurământul de dragoste şi nu înţelege sfaturile Consulului, care are misiunea de a-i anunţa întoarcerea lui Pinkerton, recăsătorit, pentru a-şi lua doar fiul. La auzul semnalului intrării navei în port, Butterfly se pregăteşte să-şi primească soţul.
 
Actul III
După o noapte de veghe, Butterfly a adormit în zori. Pinkerton soseşte împreună cu Consulul şi Kate, soţia sa americană, şi îi spune cameristei Suzuki scopul vizitei lor. În faţa evidenţei, Suzuki îşi dă seama că sfârşitul tinerei stăpâne a sosit. Butterfly suportă vestea cu mult curaj, dar cere ca Pinkerton să vină să-şi ia copilul. În timp ce micuţul aşteaptă cu steguleţul american în mână, Butterfly se sinucide, auzindu-şi pentru ultima oară numele strigat de Pinkerton, care urcă în goană colina.

 
În distribuție regăsim următorii soliști: Akiko Hayakawa, Lucia Mihalache, Răzvan Săraru, Marius Eftimie, Anton Zidaru, Ionela Duma, Cristian Caragea, Ionuț Neagu (debut), Adrian Pîrlea și Andrei Băican.
 
Conducerea muzicală este asigurată de Koichi Inoue, iar maestrul de cor este Adrian Stanache.
 
Opera va beneficia și de acompaniamentul orchestrei și corului Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”.
 
De regia artistică, scenografie și costume se ocupă Ognian Draganov, Grigore Gorduz și Tvetanka Stoinova.
 
Durata spectacolului este aproape două ore și 30 de minute, cu pauză.
 
Despre „Liliacul”
 
Liliacul (în germană Die Fledermaus) este o operetă în trei acte de Johann Strauss-fiul cu libretul realizat de Karl Haffner și Richard Genée, după nuvela „Le Reveillon” de Henri Melhac și Ludovic Halévy. Premiera a avut loc la Viena, la „Theater an der Wien“, pe data de 5 aprilie 1874. În România, prima reprezentație a ”Liliacului” a avut loc pe 20 martie 1891, la Teatrul Național din București, sub conducerea artistică a lui George Stephănescu. De atunci, a fost reprezentată de principalele companii de operă și operetă din România. Acțiunea se petrece în ultima zi a anului 1870 și în noaptea de revelion 1870-1871, în castelul austriac Weinberg.
 
„Liliacul” durează aproximativ trei ore, cu două pauze.
 
Iată rezumatul celor trei acte:
 
Actul I
În casa familiei Eisenstein se întâlnesc câteva din personajele principale. Dr. Falke, prietenul domnului Gabriel Eisenstein, pune la cale o farsă, pentru a se răzbuna pe Gabriel, pentru o poveste mai veche, când acesta, după un bal mascat, l-a lăsat pe Falke beat într-o grădină publică, îmbrăcat în costum de liliac, spre batjocura mulțimii, motiv pentru care lui Falke i-a rămas porecla de „Dr. Liliac”. Ca urmare, face să parvină câte o invitație la balul Prințului Orlofsky, lui Gabriel, soției acestuia, Rosalinda și Adelei, nostima subretă a familiei, din partea surorii sale, balerina Ida. Dar, începând cu noaptea Anului Nou, Gabriel are de ispășit o pedeapsă de pe urma unui proces de ultragiu, pierdut de bâlbâitul avocat Blind. Falke îl convinge însă să se îmbrace elegant, pentru întâlnirea cu „șoriceii” (cum numea Gabriel, cândva, balerinele), de la pușcărie, de fapt de la balul prințului. Adela, la rându-i, după câteva minciuni, nu tocmai bine ticluite, reușește să plece la bal, mai ales că, Rosalinda trebuia să rămână singură, pentru a face față insistențelor lui Alfred, un prieten mai vechi. După plecarea zgomotoasă a lui Gabriel, cu toate încercările Rosalindei de a nu-l primi, Alfred pătrunde în salon și se instalează ca stăpân al casei. Când vine Frank, directorul închisorii, să-l ia pe Gabriel pentru ispășirea pedepsei, confuzia este creată: Alfred trece drept Gabriel și este de acord, pentru a salva reputația Rosalindei, să meargă la pușcărie. Rosalinda, la rându-i, găsește invitația la balul lui Orlofsky, lăsată de Dr. Falke. Hotărârea este luată: va merge la bal, cum i se sugerează în scrisoare, pentru a vedea unde-și petrece Gabriel prima noapte de arest.
 
Actul II
La balul Prințului Orlofsky, în noaptea de revelion, încep să apară personajele din farsa organizată de Falke, care-l asigură pe prinț că se va distra copios. Adela, îmbrăcată cu rochia stăpânei, află de la sora ei Ida că nu aceasta a invitat-o la bal. Eisenstein, prezentat ca Marchiz de Renard, trebuie să facă față numeroaselor pahare oferite de prinț. O recunoaște pe Adela, dar Falke încearcă să-l convingă că aceasta este domnișoara Olga. Frank, directorul închisorii, este prezentat drept contele Chagrin. La petrecere apare și Rosalinda, mascată în prințesă maghiară. Eisenstein încearcă asupra ei efectul „ceasornicului”, cu care a cucerit atâtea femei. Rosalinda îi reține ceasul, din dorința de a avea argumente împotriva lui Gabriel, pe care l-a recunoscut. În zori, directorul închisorii, Frank dar și Gabriel, își reamintesc că trebuie să se prezinte, fiecare pentru alt motiv, la pușcărie.
 
Actul III
Ultimul act se petrece la pușcărie, unde facem cunoștință cu un personaj plin de culoare, Frosch, gardianul-șef, care repetă în replicile sale „Veselă pușcărie, domnule!”. Alfred este amuzat de postura sa de arestat. La închisoare sosesc, pe rând, Frank, directorul, apoi Adela și Ida, care-i mărturisesc adevărul că Adela nu este artistă, dar e plină de talent. Apare și Eisenstein, despre care Frank află că nu este Marchizul de Renard. Surprizele continuă: Gabriel, la rându-i află cine a fost arestat în locul său și îl întâlnește pe avocatul Blind, chemat de Alfred. Dorește să se răzbune pentru infidelitatea Rosalindei, dându-se drept Blind. Însă mare îi este surpriza când prințesa maghiară, pe care a curtat-o toată noaptea, la balul Prințului Orlofsky își dă masca jos: este soția sa. Dar totul e bine când se termină cu bine: cei doi soți se împacă, iar prințul Orlofsky îi promite Adelei că va ajunge artistă. „Vesela pușcărie”, în care se bea șampanie și toata lumea cântă!
 
Această operetă îi are în distribuție pe următorii soliști: Nicoleta Ardelean, Doru Iftene, Laura Eftimie, Cristian Caragea, Maria Cernat (debut), Mădălin Băldău, Iulian Bratu, Adrian Pîrlea, Constantin Acsinte, Gabriela Dobre și Robert Safta.
 
Vor fi acompaniați de orchestra și corul și Baletul Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”.
 
Conducerea muzicală este asigurată de Adrian Stanache.
 
Ognian Draganov este regizorul artistic, Cătălin i. Arbore este scenograful și Fănică Lupu-Liești este coregraf.
 
Citește și:
Ce surprize a pregătit Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danvoski" pentru iubitorii de cultură, în această săptămână
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii