Prof. univ. dr. Mircea Vasilescu „Dacă am ști mai clar ce e cultura, am avea și politici culturale mai bune. Ministerul Culturii e un distribuitor de fonduri care se plânge de sărăcie“

Cultură sau culturi? Bach sau Goran Bregovic și Florin Salam? „Omul recent“, al lui Patapievici, sau „De ce iubim femeile“, de Cărtărescu? „Harry Potter“, de J. K. Rowling, sau „Numele trandafirului“, de Umberto Eco? Cultura elitelor, cultură de masă sau cultură de consum?
 
La aceste întrebări și la multe altele a încercat să răspundă, miercuri, profesorul universitar dr. Mircea Vasilescu de la Facultatea de Litere a Universității din București, în prezența colegilor și studenților reuniți în Sala „Umberto Eco“ din Campusul Universității „Ovidius“ Constanța. Moderatorul întâlnirii, prof. univ. dr. Angelo Mitchievici, președinte al filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, a făcut o scurtă prezentare a invitatului, definindu-l ca fiind unul dintre cei mai avizați gânditori ai contextului românesc, care nu poate fi înțeles decât privit în marele context european, „unul dintre puținele spirite critice în măsură să facă lumină în acest vortex de pulsiuni, instincte, derapaj, în acest cacofonic al propriilor noastre impulsuri“.
 
Invitatul s-a arătat încântat să conferențieze în orașul în care a făcut armata „în secolul trecut“, după cum a ținut să puncteze cu umor, pe vremea când pe locul actualului Campus universitar se întindea... un câmp.
 
Fiind la capitolul mărturisirilor, prof. univ. dr. Mircea Vasilescu a recunoscut că suferă, încă din studenție, de „o boală incurabilă, dar suportabilă, presa“ și că printre preocupările lui se află și încercarea de a face cât de cât ordine în „această uriașă, dar frumoasă dezordine a textelor de presă“. De altfel, preocuparea pentru discursul publicistic - în special pentru acele articole care reclamă criza / moartea / manelizarea culturii - constituie punctul de plecare al conferinței „Cultura sau culturi? Despre ce vorbim când nu ne înțelegem?“, pe care acest „intelectual de carieră“ (după cum l-a definit colegul său prof. univ. dr. Angelo Mitchievici) a susținut-o pe 24 mai, la Constanța.

„Pe nesimțite și fără voia noastră, cultura română a intrat într-un proces inevitabil al globalizării“ 

Conferențiarul a oferit o serie de definiții ale culturii din mai multe perspective - științele comunicării, sociologie, antropologie ș.a. - apelând la repere și perspective teoretice. „Dacă luăm diversele definiții ale culturii, rezultă că fiecare dintre noi produce cultură precum domnul Jourdain (n.r. - personaj din comedia „Burghezul gentilom“, de Molière) producea proză. Tot timpul“, a spus prof. univ. dr. Mircea Vasilescu.
 
„O precizare a termenilor și anumite delimitări între perspective mi se par foarte utile în societatea românească de azi. Eu cred că o sursă de neînțelegeri și de conflicte ideologice, culturale, intelectuale și de altă natură provin din acest vag în care plutim și din aceste generalizări de tipul «Cultura e în criză, ba nu e în criză. Nu se mai citeşte, ba se mai citeşte». De ce?! Pe nesimțite și fără voia noastră, cultura română a intrat într-un proces al globalizării, proces inevitabil, ceea ce nu s-a mai întâmplat până acum“, a mai spus Vasilescu, dând ca exemplu cărţile autorilor români traduşi în străinătate ori intrarea în circuitul european/internaţional a filmului sau a muzicii româneşti.
 
„Dacă am ști mai clar de unde până unde se întinde cultura, ce e ea, în ce sens o folosim, am avea și politici culturale mai bune. Deocamdată, nu prea le avem. Ministerul Culturii e un distribuitor de fonduri care se plânge de sărăcie. Și cam ăsta e rolul lui. Spune: «Susținem cultura, teatrele muzeele, filarmonicele, dar nu avem mai mult». (...) Atunci când vorbim despre cultură e mai ușor să spunem că e în criză și moare decât să vedem despre ce e vorba“, a conchis prof. univ. dr. Mircea Vasilescu.
 
Evenimentul din 24 mai a fost organizat de filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România împreună cu Biblioteca Universitară „Ioan Popișteanu“ și Facultatea de Litere a Universității „Ovidius“ Constanța. El face parte dintr-un proiect mai amplu de deschidere a spațiului cultural dobrogean către marile personalități ale culturii românești și internaționale.
 
Eseist, istoric literar, publicist și traducător, prof. univ. dr. Mircea Vasilescu a fost, o lungă perioadă, redactor-șef al revistei „Dilema“, devenită ulterior „Dilema Veche“, unde a ținut o rubrică permanentă, corespondent la Roma al postului de radio Europa liberă, între 1995 și 1997. Printre volumele pe care și-a pus semnătura se numără: „«Iubite cetitoriule»... Lectură, public şi comunicare în cultura română veche“ „Mass-comédia. Situaţii şi moravuri ale presei de tranziţie“, „Europa dumitale. Dus-întors între «noi» şi «ei»“. De asemenea, Mircea Vasilescu a tradus titluri esențiale ale culturii europene din literatura franceză și italiană: „Reflecţii asupra Revoluţiei Franceze“, de François Furet, „Cuvintele şi lucrurile“ și „Istoria nebuniei în epoca clasică“, de Michel Foucault, „Sant'Egidio, Roma şi lumea“, de Andrea Riccardi, „Cincizeci de ani de istorie mondială“, de Sergio Romano.