Respect pentru tradiție Dobrogea beneficiază de ghiduri de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural (galerie foto)

Dobrogea, țintul dintre Dunăre și Marea Neagră, încântă nu numai prin frumusețea peisajului, dar și prin specificul arhitecturii tradiționale, care îi dă un farmec aparte. De aceea, cei care au o casă veche, lăsată moștenire de la bunici și vor să o întrețină în mod corespunzător, dar și cei care doresc să-și ridice o astfel de casă, din materiale tradiționale, pentru  a se încadra perfect în peisajul rural, au la dispoziție, de acum înainte, „Ghidul de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural“.
 
Pentru teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră, ghidul, un veritabil instrument de lucru (pentru locuitorii din mediul rural, autorități locale, investitori și proiectanți care doresc să se încadreze în exigențele și obiectivele strategiei naționale de conservare și promovare a identităților locale) a apărut în trei părți: „Zona Dobrogea de Sud“, „Zona Dobrogea Centrală și Munții Măcin“ și „Zona Delta Dunării“.
 
Cele trei ghiduri au apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România (OAR) fiind finanțate din Fondul „Timbrul de arhitectură“. Colectivul de elaborare, coordonat de arh. Ignis Duvagi, este format din arhitecții dr. Narcis Gelal, Sebastian Ionescu, Sorin Mihai Vatamaniuc și Grupul Rural al OAR. Consultant științific este directorul Muzeului de  Artă Populară Constanța, dr. Maria Magiru, care, de-a lungul anilor, a desfășurat o amplă activitate de cercetare în satele dobrogene, pentru identificarea specificului arhitecturii tradiționale, concretizată în studii și publicații de specialitate.
 
Ghidul propune un set de reguli ușor de aplicat, cu exemple clare (inclusiv de tipul „așa da“ și „așa nu“), care să vină în ajutorul celor care doresc să construiască în mediul rural. „În același timp, ghidul încearcă să ușureze activitatea echipelor de proiectare / consultanță în alegerea configurațiilor, a materialelor și a tehnologiilor necesare construirii aici (...) Obiectivul esențial al acestui îndreptar este păstrarea nealterată a spiritului așezărilor în care sunt propuse proiectele și conservarea tradițiilor și a peisajului cultural existent - acestea fiind, de fapt, chiar resurse pentru dezvoltarea durabilă în mediul rural”, se precizează în „Preambulul” ghidului de arhitectură.
 
Cei care au curiozitatea să răsfoiască unul dintre cele trei ghiduri dedicate Dobrogei vor afla că tipurile de gospodării din această provincie românească provin din diferite zone geografice, deoarece pe pământul dintre Dunăre și Mare au găsit adăpost, de-a lungul veacurilor, multe grupuri etnice (greci, turci, tătari, bulgari, români, găgăuzi, germani, lipoveni, ruși, italieni, aromâni, țigani).
 
Construite din materiale tradiționale, regenerabile, precum lutul amestecat cu paie, sub formă de chirpici sau ceamur, acoperite cu stuf, olane sau țiglă, având fundații din piatră de carieră, de râu sau de mal, și tâmplărie de lemn din pădurile din zonă, văruite în alb, cu nuanțe vii de verde și albastru (în Delta  Dunării), locuințele dobrogene au un interior cu un climat sănătos, confortabil și cu umiditate optimă, răcoros vara și călduros iarna. Iar cei care vor consulta fiecare dintre cele trei ghiduri vor afla cum trebuie să reabiliteze casele vechi sau să construiască altele noi respectând specificul zonei și normele de construcție și evitând materialele noi care ar putea pune în pericol, spre exemplu, finisajele interioare prin condens, igrasie sau mucegai.
 
Sursă foto:  Muzeul de  Artă Populară Constanța