Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
14:16 01 04 2025 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Romanul Ferenike al autoarei Doina Ruști, lansat la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

ro

30 Mar, 2025 15:52 558 Marime text
Foto: Biblioteca Județeana ConstanțaAsociația Kulturale în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța și cu Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada” organizează miercuri, 2 aprilie 2025, lansarea romanului FERENIKE al autoarei Doina Ruști, apărut la Editura Humanitas, 2025

Potrivit unui comunicat al Bibliotecii Județene IN Roman Constanța, Doina Ruști va participa la mai multe întâlniri cu cititorii constănțeni, în ziua de 2 aprilie a.c, prilejuite de apariția romanului „Ferenike”, Ed. Humanitas, 2025.

Astfel, la ora 12.00, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța, va avea loc o dezbatere pe tema autobiografic/ confesiv/ autoficțional, la care vor lua parte, alături de scriitoare: Ileana Marin (Universitatea București, University of Washington, Seattle) Amelia Stănescu, (managerul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța) și poeta Iulia Pană.

Seara, de la ora 19.00, în Doors Club Constanța se va lansa romanul FERENIKE cu un performance narativ la care participă actorii Mirela Pană (Teatrul de Stat Constanța) și Ionuț Dulgheriu (Facultatea de Arte a Universității Ovidius, Constanța).

Conform sursei citate, romanul FERENIKE de Doina Ruști, de câteva săptămâni, în topul vânzărilor din Librăriile Humanitas, este primul roman autobiografic al Doinei Ruști, dintr-o serie anunțată.
Având ca punct de pornire un eveniment din timpul copilăriei, romanul conturează treptat experiențe legate de istoria actuală, în ideea că orice faptă neînsemnată are consecințe, decide alte întâmplări, schimbă perspectiva asupra trecutului. Pe această temă este plasată o poveste puternică, despre rolul discret, dar important, pe care îl are orice individ în metamorfozele istoriei mari. Între vizita unei delegații vietnameze într-un sat din Câmpia Dunării și surprinzătoarea vizită a președintelui american Richard Nixon în România, se întind fapte care determină o parte însemnată a istoriei și mai ales a Războiului din Vietnam. Dar acesta este doar fundalul unor întâmplări mărunte, care, treptat, contribuie la una dintre cele mai însemnate experiențe ale naratoarei. 
FERENIKE constituie și un experiment de investigare a confesiunii, din zonele ei mistice spre cele histrionice sau manipulative, cu intenția declarată de a reaminti că dincolo de intenție se află întotdeauna forța povestitorului. 

„În literatură nu fabulația se află pe primul loc, ci puterea ei de a face ca ideea să triumfe: ferein nike. Ferenike.” Doina Ruști


Romanul aduce și o atmosferă balcanică, deconspirând sursa multora dintre scrierile Doinei Ruști, dar și „țesătura” unei istorii care începe în perioada dintre cele două războaie și ajunge în actualitate, alcătuind treptat o mitologie personală, a scrisului și a vieții.
  

„În lumea nesfârșită a casei noastre interbelice pătrundeau ecourile unui timp nou și crud. Pe nesimțite, în viața mea au intrat moartea și Ferenike.” (Doina Ruști, confesiuni)


Ferenike este numele unei femei care, pe la anul 400 î.Ch, deghizată, a participat la întrecerile sportive, unde aveau acces doar bărbații. În romanul Doinei Ruști, numele este simbolic.

“Vie, curgătoare, povestea din FERENIKE cucerește prin culoare.  Personajele, cu nume de la pitorești la stranii, sunt o galerie de tablouri pictate față-spate, realitate și ficțiune.” Lidia Bodea

,,FERENIKE reconfirmă instinctul infailibil de povestitoare al Doinei Ruști. O proză cinematografică, formidabilă, cu rezonanțe mitologice, în care scenele ni se desfășoară în  fața ochilor, iar câteva rulează chiar în buclă, continuu, obsedant, ca un memento al suferințelor lumii trecute, privite nu cu detașare, ci cu o limpezime totală, fără breșe.” Roxana Dumitrache

„Doina Ruști face din ficțiunea autobiografică o Ferenike a istoriei, iar din scriitura – specifică – alertă, tensionată, rizomică, cu intrigi multiple, perfect calibrate, o Ferenike pentru ființa ei adevărată.” Ileana Marin

„Multe mi-au dispărut din memorie, dar țin și-acum minte dinții puștiului care povestea. De câte ori mă gândesc la Cornel, văd imediat gura, îmi amintesc maxilarul povestitorului din Filiași pentru că, oricât ai vrea, nu poți să faci abstracție de autor, nu rămâi doar cu fapta, ci, pe parcursul poveștii, crește inevitabil fața povestitorului, te gândești la el, îl ajuți să se afirme, îi atribui detalii, îi pui în gură vorbe pe care nu le-a rostit. Puștiul ăsta e viu și vorbește cu mine și-acum. Când scrii despre tine pui mâna pe inimă și te juri, dar dacă puștiul ăsta rânjit intră odată cu tine în lumea pe care o refaci pentru tine, devine literatură, de multe ori. Dinții lui nu mai sunt dinții lui, ci iau parte la suferința ta unică, plecată în căutarea altor suferințe la fel. Un roman autobiografic e literatură, cred eu, mai mult decât o confesiune asumată ori decât un construct la persoana I, de care autorul se dezice cu mofturi.” Doina Ruști – FERENIKE


Doina Ruști este prozatoare, scenaristă și profesor universitar cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale pentru film. A înființat grupul “Ficţiunea” și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.


Printre romanele sale cu miză socială puternică, se numără „Fantoma din moară”, „Lizoanca la 11 ani” și „Logodnica”, dar este mai ales cunoscută pentru trilogia fanariotă, compusă din romanele „Homeric”, „Mâţa Vinerii” și „Manuscrisul fanariot”. A mai publicat „Zogru”, „Cămașa în carouri”, „Omuleţul roșu”, „Mămica la două albăstrele”, „Paturi oculte”, „Zavaidoc în anul iubirii” și volume de povestiri. Cel mai recent roman al său este „Ferenike”.

Aproape toate scrierile sale au fost reeditate în mai multe ediții, dar și într-o serie de autor. Între cele mai recente romane traduse, amintim “L’omino rosso” (2021, Roma), “The Book of Perilous Dishes” (2022, 2024, Londra), “Zogru” (2022, Marsilia), “A malom kísértete” (2024, Budapesta) și “Dorëshkrimi fanariot” (2024, în albaneză).

În 2008, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, iar  în 2009, Premiul Ion Creangă al Academiei Române. 

Citește și. 


Muzeul Național de Istorie a României lansează primul volum „Documente medievale”
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii