Supranumit „Patriarhul cetății Histria”, arheologul Alexandru Suceveanu se năștea în urmă cu 83 de ani

• A început să lucreze ca arheolog la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București

• În anul 1973 își susținea teza de doctorat cu titlul „Viața economică în Dobrogea romană”

• Ca recunoaștere a meritelor sale științifice, Universitatea din Constanța i‐a decernat, în martie 2010, titlul de Doctor honoris causa, iar cercetările asupra siturilor din Dobrogea i-au adus premiul “Remus Opreanu” pentru arheologie al Instituției Prefectului Județului Constanța, în anul 2008

Alexandru Suceveanu a fost istoric, arheolog și epigrafist originar din București. S-a născut la 11 martie 1940.

Studiile superioare le-a absolvit în anul 1961 la Facultatea de Filologie Clasică din capitală.

Un an mai târziu începea să lucreze ca arheolog la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București. Cariera sa în acest domeniu a fost legată de cercetarea cetății grecești Histria. Din anul 1966, s-a ocupat de cercetarea monumentului Terme II din afara cetății târzii, unde a săpat până în anul 1973. În perioada 1973-1977, a efectuat săpături la monumentul Termele I din cetatea Histria, cercetări arheologice pe care le-a și publicat în volumul VI al monografiei Histria. El a mai întreprins săpături și la Fântânele, punct arheologic din teritoriul histrian și la Murighiol.

În anul 1973, arheologul își susținea teza de doctorat cu titlul „Viața economică în Dobrogea romană”.

În 1984, Alexandru Suceveanu a reluat munca de cercetare de la cetatea Histria. El a deținut funcția de responsabil științific al șantierului arheologic, din 1989 și până în 2010. De asemenea, a fost numit și director științific la Institutul de Arheologie al Academiei Române.

În anul 2002, a terminat de cercetat Bazilica Episcopală, cea mai mare din Dobrogea, având 60 m lungime și 30 m lățime. La cercetarea unui sector din perioada romană, el a descoperit un sanctuar grecesc sub o casă romană. Într-un alt sector, Suceveanu a descoperit sub o Bazilică creștină un sanctuar păgân, iar în fântâna sacră a sanctuarului păgân a scos la suprafață un bogat inventar arheologic.


El și-a publicat toate cercetările, printre temele sale numărându-se:

 

• Arheologia epocii romane timpurii (secolele I – III p. Chr.) din Dobrogea cu următoarele aspecte: stratigrafia acestei epoci, istoria ei politică, viața economică, organizarea administrativă (statuetele juridice ale cetăților grecești și romane), viața rurală și termele romane;

• Arheologia epocii romane târzii (secolele IV – VII p. Chr.) din Dobrogea cu următoarele aspecte: stratigrafia acestei epoci, organizarea administrativă și bazilici creștine.

El a întreținut colaborări cu cercetători de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din București, dar și cu arheologi din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Alexandru Suceveanu a publicat numeroase studii legate de cetatea Histria, ceramica romană sau așezarea de la Fântânele din teritoriul histrian. Redăm următoarele titluri:
 

• „Histria VI. Les thermes romains” (București – Paris, 1982);

• „La Dobroudja romaine” (editura Enciclopedică, București, 1991)

• „Fântânele. Contribuții la studiul vieții rurale în Dobrogea romană” (editura Academiei Române, București, 1998)

• „Daco-romani, romanici, alogeni” (editura Enciclopedică, București, 2001)

• „Halmyris I. Monografie arheologică” (Editura Nereamia Napocae, Cluj Napoca, 2003)

• „Histria. Sector Bazilica episcopală” (București, 2003)

• „Histria, vol XIII. La basilisque episcopale” (Editura Academiei Române, București, 2007) etc

Alexandru Suceveanu a desfășurat și o activitate didactică, fiind profesor la masterul de istorie veche, din cadrul Facultății de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” Constanța, în perioada 2003 – 2008.

Ca recunoaștere a meritelor sale științifice, Universitatea din Constanța i‐a decernat, în martie 2010, titlul de Doctor honoris causa, iar cercetările asupra siturilor din Dobrogea i-au adus premiul “Remus Opreanu” pentru arheologie al Instituției Prefectului Județului Constanța, în anul 2008.

Pe data de 24 mai 2013, la vârsta de 73 de ani, Alexandru Suceveanu trecea la cele veșnice, odihnindu-se la Histria, locul de care a fost legat vreme îndelungată.


Citeșe și:

#citeșteDobrogea In memoriam Alexandru Suceveanu, patriarhul cetății Histria

#citeșteDobrogea Alexandru Suceveanu, cel care veghează, din pământul Histriei