Tara Romaneasca nu a fost intemeiata de bulgari!

Tara lui Nenev Iliev

ZIUA de Constanta aduce in atentia opiniei publice una dintre temele care fac obiectul unor articole din presa bulgara si care acrediteaza teorii fanteziste despre aparitia tarilor romanesti si a statului roman. Publicul autohton, si nu numai, este obisnuit deja cu teoriile unor istorici maghiari care au lansat tot felul de teorii si care emit pretentii asupra teritoriilor statului roman. Putini cunosc ca si istoricii bulgari se intrec in lansarea unor astfel de teorii. In continuare, vom reda punctele de vedere ale unor istorici romani cu privire la aceste teorii. Magdalena Tita si Sorin Fira vor incerca sa dezlege dilema bulgara.Existenta teoriilor istorice care au incercat sa acrediteze ideea ca poporul roman nu este autohton in spatiul etnogenezei sale, cel carpato-danubiano-pontic, sunt de notorietate in cazul istoriografiei maghiare. Mai putin cunoscute sunt insa pretentiile diferitilor cercetatori slavi, de ieri si de azi, care, in dorinta justificarii anumitor interese politice straine spatiului romanesc, au falsificat adevarul istoric bazandu-se pe surse prea putin demne de incredere si mult prea subiective. Este si cazul cercetatorilor bulgari, avizi a demonstra ilegitimitatea apartenentei de drept a Dobrogei la Romania, al carei caracter eminamente "bulgaresc" nu este pus la indoiala de nici o contributie stiintifica notabila bulgareasca a ultimilor decenii. Din acest fapt, pentru care s-a intervenit asupra istoriei intregii romanitati subcarpatice, pentru ca astfel sa poata fi mai usor de argumentat o anumita conceptie a interesului national bulgar, care aseaza Bulgaria in postura de mare putere traditionala a Europei de Sud-est, aflata acum la portile Uniunii Europene.Conturarea unei discipline autonome, "dobrogenistica", pare totusi ca nu a satisfacut intru totul dorintele bulgaresti, daca luam in consideratie ca sunt voci in tara vecina care sustin ca "problema dobrogeana" este subestimata de factorii de decizie si plasata in umbra celei macedonene si trace, iar aceasta constituie un fapt intolerabil. Nu mai surprinde incercarea istoriografiei bulgare de a demonstra ca factorul bulgar este decisiv in formarea statului medieval Tara Romaneasca, caruia sub domnia marelui voievod Mircea cel Batran i-a apartinut si teritoriul danubiano-pontic "pana la Marea cea mare". Drd. Magdalena TitaFantezia istoricului Nenev IlievOrice elev de scoala generala din Romania porneste in studiul istoriei romanilor de la un bagaj de notiuni elementare despre etnogeneza poporului si a limbii romane, despre perioada de formare a statelor medievale romanesti, despre luptele duse de acestea pentru neatarnare. Dar, din pacate, nu se invata suficient de mult despre asa-zisele teorii stiintifice, promovate de-a lungul timpului, de pretinsi istorici si cercetatori cu "pretentii", care au incercat din rasputeri sa falsifice istoria, pentru a instrumenta, la un anumit moment, decizia factorului politic strain, in spatiul romanesc.O intreaga cohorta de "specialisti" de secol XVIII, de la Sulzer si Roesler (pe filiera austro-ungara), si pana la asa-zisi istorici de secol XXI (apartinand indeosebi spatiului de sorginte slava), au incercat si continua sa sustina, cu un efort demn de o cauza mai buna, ca romanii nu s-au format ca popor in actualul areal geografic, ci intr-o cu totul alta parte, si ca au ajuns pe aceste teritorii ulterior sosirii maghiarilor, a protoslavilor sau a bulgarilor.Este si cazul unor istorici bulgari care, de-a lungul ultimelor doua secole, s-au dovedit a fi foarte inventivi in acest domeniu, unii dintre ei exceland prin teorii, care mai de care mai bizare, prin intermediul carora au incercat sa "demonstreze" primatul slavilor sudici, in speta al bulgarilor, in raport cu elementul etnic romanesc din arealul geografic sud si nord-dunarean.Unul dintre acestia este Neven Iliev, asa-zis istoric si jurnalist, format si influentat prin prisma ideilor lui Plamen Pavlov, cadru didactic al Universitatii "Sfintii Kiril si Metodiu" din Veliko Tarnovo, fost presedinte al Agentiei Nationale pentru Bulgarii din Strainatate si exponent al unor teze si teorii conform carora bulgarii s-au format ca popor de sine statator in marea masa slava migratoare, atat la sudul, cat si la nordul Dunarii, pe teritoriul romanesc. In viziunea celor doi "specialisti", bulgarii au fost fauritorii primelor entitati statale la nordul Dunarii, entitati care, ulterior, "au fost preluate de romani".In numarul din 17-23 octombrie 2005 al periodicului bulgar "Nie", din orasul Vidin, Neven Iliev a publicat articolul intitulat "650 de ani de la instaurarea lui Ivan Stratimir in Vidin - sismanovtii", in cadrul caruia face o serie de referiri inexacte la regiuni apartinand arcului carpato-danubiano-pontic, vatra primordiala de formare a poporului si limbii romane. In opinia sa, acest spatiu geografic a apartinut primelor triburi de bulgari, care l-ar fi stapanit pana in secolul al XIV-lea, aspect ce dovedeste ca fie este rau intentionat, fie ca nivelul sau de pregatire istorica este cel putin discutabil.Despotii bulgari si taratul Oltenia - CarasIn preambulul articolului respectiv, Neven Iliev face o trecere in revista a istoriei despotilor bulgari, de la sfarsitul secolului al XIII-lea si inceputul secolului al XIV-lea, si a relatiilor acestora cu vecinii sarbi, maghiari, tatari si bizantini, nefacand, insa, nici o referire la voievozii romani din nordul Dunarii.Ceea ce surprinde, intr-un mod cu totul deosebit, este "dovada" pe care "specialistul" bulgar isi bazeaza afirmatiile, conform carora despotatul bulgar al Dinastiei Sismanovilor, din perioada 1270-1330, isi intindea teritoriul si asupra unor intinse regiuni din Tara Romaneasca, cuprinzand in totalitate Oltenia actuala, inclusiv zona subcarpatica si o parte din zona carasoveana. Dupa cum sustine Neven Iliev, "dovada" in cauza ar fi "o marturie a unui anonim calugar dominican, din anul 1308", conform careia: ". Bulgaria este ea insasi un tarat intins. Capitala acestui tarat este Vidinul, un mare oras. (.) Prin mijlocul acestui tarat curge fluviul Dunarea".Lasand la o parte faptul ca sursa de la care provine aceasta informatie este foarte discutabila si nu poate rezista cu nici un chip unei analize temeinice si critice de fond, pornind de la aceste vagi indicii privind teritoriul ocupat de taratul Vidinului, Neven Iliev "concepe" o harta pe care localitati ca Severinul sau Craiova sunt trecute ca apartinand Despotatului Sismanovilor.Nimic mai fals! "Istoricul" Neven Iliev ar trebui sa cunoasca faptul ca, dupa ultima mare invazie mongola din Europa, care a avut loc in anul 1241, unitatea Imperiului romano (vlaho)-bulgar al Asanestilor, entitate politica in cadrul careia, in mod eronat, istoricii bulgari aseaza elementul slav ca fiind majoritar si primordial, se destrama definitiv, context in care, la sudul Dunarii, bulgarii isi urmeaza propriul destin politic, pe fagasul traditiei Primului tarat bulgar.Scrisoarea PapalaPrivitor la teritoriul de la nordul Dunarii, prezentat in harta lui Iliev ca fiind stapanit de bulgari, inca din 1234, printr-o scrisoare papala adresata viitorului rege al Ungariei, Bela al IV-lea, se arata ca "ungurii si germanii, impreuna cu alti drept credinciosi ai regelui Ungariei", erau indemnati sa duca cuvantul apostolic al suveranului din tara vecina (Valahia), "facandu-se una cu acei romani". De asemenea, in cadrul scrisorii papale nu se face absolut nici o referire la o eventuala ocupatie a zonei nord-dunarene de despotii bulgari.De altfel, dupa 1247, cand Papa Inocentiu al IV-lea confirma Diploma Cavalerilor Ioaniti, iar regele Bela al IV-lea al Ungariei dorea ca prin implantarea acestor cavaleri in zona Severinului sa asigure paza granitelor regatului impotriva oricaror inamici, care nu puteau fi decat tatari sau bulgari, sursele regale maghiare si cele papale nu fac nici un fel de trimiteri la o presupusa stapanire a unor teritorii din nordul Dunarii de catre bulgari, pentru perioada la care Neven Iliev face referire in articolul sau.Pe langa izvoarele medievale scrise, recunoscute la nivelul specialistilor romani sau straini in istoria Europei Centrale si a Balcanilor, nu putem sa nu tinem cont, in demersul nostru istoric, de dovezile de natura arheologica de pe teritoriul Romaniei actuale, care nu confirma teoria "istoricului" bulgar. Artefactele descoperite in regiunea Olteniei, revendicata in mod absurd de Iliev, infirma categoric faptul ca bulgarii ar fi stapanit teritorii la nordul Dunarii, la inceputul secolului al XIV-lea, si confirma indubitabil faptul ca slavii (bulgarii) s-au aflat doar in trecere pe teritoriul tarii noastre, in migratia lor din tinutul Volgai, spre sudul continentului european, si asta la o data cu mult inainte de perioada in discutie.Probabil, insa, ca distinsul "istoric" de la sud de Dunare a incurcat secolele, iar aceasta nu ar fi o greseala prea grava si l-am putea intelege (ce mai conteaza cateva secole, la urma, urmei), insa nu-i putem ierta, cu nici un chip, faptul ca, dintr-o simpla semnatura de condei, Neven Iliev a facut sa dispara intregi entitati statale romanesti, puternice centre de afirmare a viitorului stat medieval Tara Romaneasca, atestate de izvoare istorice solide, incontestabile.Mai are rost sa-l intrebam pe "istoricul" bulgar unde sa asezam atunci Voievodatele lui Seneslau si Litovoi, de la sfarsitul veacului al XIII-lea si considerate de specialisti drept "nucleul" viitorului stat romanesc de la nordul Dunarii, condus de Basarab, recunoscut de istoriografia romana drept Basarab intemeietorul?Craiova din BulgariaCum sa mai comentam atunci harta-anexa a articolului in cauza, pe care Neven Iliev isi sprijina asa-zisa teorie si pe care, alaturi de o Craiova, devenita dintr-odata bulgara, apare data de 1395? Probabil ca Voievodul Mircea cel Batran, cel care a asezat fruntariile Tarii Romanesti pana la "Marea cea mare" si care, in perioada respectiva (1395-1396), apara Europa crestina de mania crescanda a Semilunei Otomane, la Rovine sau la Nicopole, s-ar rasuci in mormant daca ar afla ce destin i-au pregatit unii istorici bulgari.Daca Neven Iliev nu stie aceste lucruri, ar trebui sa se documenteze cu atentie in continuare si poate ca atunci va intelege, in sfarsit, de ce bulgarii nu pot fi prezenti la nordul Dunarii la sfarsitul secolului al XIII-lea. Pentru ca, in perioada in cauza, este atestata Tara lui Litovoi (Terra Lytua), atat in Diploma Cavalerilor Ioaniti, din 1247, cat si ulterior, la 8 ianuarie 1285, printr-un document prin care regele Ungariei, Ladislau al IV-lea, il rasplatea pe un anume magistru Gheorghe, fiul lui Simion."Si, in sfarsit - arata regele Ladislau al IV-lea - cand incepusem noi a domni, dupa moartea prea iubitului nostru tata, iar voievodul Litovoi (Lithway), impreuna cu fratii sai, in necredinta sa, cuprinse pe seama sa o parte din regatul nostru aflator dincolo de Carpati (per suam infidelitatem aliquam partem de regnonostro ultra alpines existentem pro-se ocuparet) si cu toate indemnurile noastre nu s-a ingrijit sa ne plateasca veniturile (proventus) ce ni se cuveneau din acea parte, l-am trimis impotriva lui pe des-numitul magistru Gheorghe care, luptand impotriva aceluia cu cea mai mare credinta, l-a ucis pe el, iar pe fratele lui, cu numele Barbat (Barbath), l-a luat in prinsoare si nu l-a adus noua".Bulgarii sau Ungurii?Asadar, inca dinainte de 1247, din mai multe formatiuni politice romanesti se formeaza puternica entitate statala - Tara lui Litovoi, atestata documentar si arheologic in spatiul din dreapta Oltului, entitate care isi permite sa nesocoteasca pretentiile de suzeranitate ale regatului ungar si chiar atenteaza la posesiunea tarii Severinului si a Banatului Unguresc, instituit langa respectiva cetate dunareana. Specialistii romani si straini nu au cazut inca de acord daca acest Litovoi pomenit in documentele emise de monarhul Ladislau al IV-lea este una si aceeasi persoana cu acel Litovoi pomenit de Diploma Cavalerilor Ioaniti la 1247, sau e vorba doar de un succesor al sau.In acest context, faptul ca Litovoi a acceptat lupta directa cu oastea trimisa impotriva sa de regele maghiar exprima un crez politic si un plan concret de actiune: concentrarea sub autoritatea sa a unor intinse tinuturi romanesti, libere de suprematia coroanei ungare.Disparitia lui Litovoi nu a insemnat si disparitia voievodatului sau, caci nu incape indoiala ca restaurarea tributului si mentionarea lui Barbat, ca virtual succesor (practica a mostenirii dinastice), vin sa confirme tocmai dainuirea formatiunii teritoriale de pe Jiul superior, ca unul din nucleele primordiale ce au stat la temelia fauririi statului medieval Tara Romaneasca.Pe aceste considerente, Neven Iliev ar trebui sa cunoasca faptul ca in perioada respectiva, bulgarii nu ar fi putut interveni la nordul Dunarii, fiind mult prea ocupati de conflictele din Balcani, dintre Imperiul Bizantin si taratul bulgar, condus de cneazul rasculat Ivailo, conflict perpetuat si sub imparatul bizantin Andronic al II-lea, in care se implica, de altfel, si sarbii condusi de Stefan Uros al II-lea, iar ceva mai tarziu si domnii romani de la Arges, in deceniul trei al secolului al XIV-lea.Iata cum lucruri pe care orice elev din Romania le invata inca din primii ani de scoala reprezinta inca teritorii "necunoscute", pentru unii pretinsi istorici din tara vecina, asa cum este si Neven Iliev, care incearca din rasputeri, sa rescrie istoria dupa bunul plac al teoriilor pan-slaviste si pan-bulgariste.Sa recunoastem, insa, ca istoria este interpretabila. Ea nu este nici pe departe o stiinta exacta, ca matematica sau fizica, bunaoara. Pentru unii oameni, printre care se afla si Neven Iliev, ea poate avea nenumarate taine. Pentru un specialist (nu este cazul lui Neven Iliev), insa, acest lucru nu ar trebui sa se intample cu nici un chip. Anumite limite nu pot fi depasite, pentru ca altfel putem cadea foarte usor in derizoriu, riscand o izolare absurda si neproductiva in mediul adevaratilor cercetatori in domeniu.