„Tradiții de primăvară la români”, expoziție deschisă până la finalul lui martie la Muzeul de Artă Populară Constanța

Expoziția „Tradiții de primăvară la români” este deschisă la Muzeul de Artă Populară Constanța, în perioada 21 februarie – 31 martie.
 

 
Prima sărbătoare care anunță acest sezon, Dragobetele, celebrat la 24 februarie, stă sub semnul iubirii, deoarece în această zi, când păsările nemigratoare își pregătesc cuiburile, pentru noile generații de pui, flăcăii și fetele din satul tradițional încep să formeze cupluri.
 
Luna martie debutează cu Mărțișorul – o mică amuletă cu rol apotropaic, însoțită de șnurul bicolor, alb-roșu. Tot acum este celebrată și Baba Dochia despre care se spune că a tors firul mărțișorului, pe când urca cu turma de oi pe munte. Găsind pe jos o monedă, a găurit-o și a trecut prin ea firul alb-roșu.
 
După ce trec Zilele Babei, numite așa din cauza vremii schimbătoare de la începutul lunii, pe 9 martie, când în calendarul creștin-ortodox sunt prăznuiți cei 40 de mucenici din Sevastia, în calendarul tradițional sunt celebrați Moșii cei buni, despre care se spune că bat cu botele în pământ ca să iasă căldura și să intre frigul.
 
La data de 17 martie, se sărbătoresc Alexiile, nume împrumutat de la Sfântul Cuvios Alexie, Omul lui Dumnezeu, prăznuit acum. Aceasta este ziua în care se crede că ies din pământ toate gângăniile și târâtoarele, pe care le-a slobozit Alexie, nesocotind porunca lui Dumnezeu. Tot acum se celebrează Ziua Șarpelui, dar și Ziua Peștelui.
 
Peste praznicul Bunei Vestiri (25 martie) se suprapun credințe populare, legate de reînvierea naturii și se zice că acum „se dezleagă” limba cucului.
 
O altă sărbătoare creștină, care coincide cu exuberanța anotimpului verde, este praznicul Sfântului Gheorghe (23 aprilie), care marchează, printre altele, începutul anului pastoral.

 
Floriile, una dintre cele mai mari sărbători de peste an, premergătoare Săptămânii Patimilor, are în centrul ei ramurile de salcie sfințite la biserică, investite cu multiple funcții apotropaice. Ramurile amintesc de frunzele de finic (curmal) purtate de mulțime la intrarea lui Iisus în Ierusalim.
 
Săptămâna Mare este dedicată mersului la biserică și activităților de primenire a spațiului de locuit și a preparării bucatelor tradiționale din rândul cărora se distinge oul, simbol al mormântului lui Iisus și al Învierii.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
„Vânătoare de comori” de Dragobete, la Muzeul de Artă Populară Constanța