Triptic editorial într-o seară de mai la Biblioteca Județeană Constanța (galerie foto)
Triptic editorial într-o seară de mai la Biblioteca Județeană Constanța (galerie foto)
27 May, 2017 16:42
ZIUA de Constanta
5313
Marime text



Despre cele trei volume - „Cinema Orient“ (Editura Junimea, 2016), de Ioan Florin Stanciu, „Păienjenișul afectiv“ (Editura Art Press, 2017), de Nicolae Cușa și „Trecerea“ (Editura Cartea Românească, 2016), de Cătălin Pavel - au vorbit președintele Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, prof. univ. dr. habil. Angelo Mitchievici și redactorul-șef al revistei Ex Ponto, prozatorul și publicistul Ovidiu Dunăreanu. La final au luat cuvânt și autorii.
În preambulul prezentării volumului „Cinema Orient“, scriitorul Ovidiu Dunăreanu a evocat prietenia cu Ioan Florin Stanciu, în contextul anilor 1970-1990, perioadă în care „s-au construit cu foarte mare credință“, făcându-și simțită prezența doar prin reviste literare, fără să fi debutat editorial decât târziu, din cauza cenzurii.
„Pe toți i-a mirat de ce, în doi-trei ani, am apărut cu cărți, am devenit membri ai Uniunii Scriitorilor. Eram socotiți de critică niște oameni maturi. În perioada celor 20 de ani (n.r. - anii 1970-1990), noi ne-am văzut și revăzut interioarele, am construit și reconstruit cărțile, dându-le semnificațiile și forța stilistică pe care am dorit-o noi, nefăcând concesii“, a spus Ovidiu Dunăreanu.
Acesta a mai spus că „Cinema Orient“ este o tragicomedie, o carte care nu poate fi povestită, dar care, atunci când o citești, îți provoacă senzația că asiști la două filme: „unul bulversant, care este acela al colectivizării, cu personaje inimaginabile, și unul al autenticității acestui spațiu“.
„Ioan Florin Stanciu are stofă de prozator autentic, o forță extraordinară de a portretiza“
A apreciat și talentul scriitorului dobrogean de a construi personaje, dar nu numai: „Ioan Florin Stanciu este un foarte bun povestitor. Are stofă de prozator autentic. Veți descoperi în această carte (n.r. - „Cinema Orient“) o forță extraordinară de a portretiza, de a face din elemente puține portrete fundamentale și memorabile. Este un foarte bun stilist. Revine asupra stilului, îl construiește cu finețe“.

„Nicolae Cușa realizează o frântură între ficțiune și realitate”
A venit apoi rândul „Păienjenișului afectiv“ al lui Nicolae Cușa să fie analizat. „Este mai puțin un roman, ci mai mult o mare nuvelă“, a punctat Ovidiu Dunăreanu, menționând apoi că „Nicolae Cușa realizează o frântură între ficțiune și realitate. Neavând încredere în ficțiune, el introduce elemente de realitate în această povestire, lăsându-ne o ușă întredeschisă, ca noi, la rândul nostru, să recunoaștem în personajele sale oameni care există“.
„Romancierii și avocații, fiecare cu scopuri diferite, încearcă să intre în viețile cuplurilor. Romancierii o fac însă cu mai multă subtilitate“, a spus Angelo Mitchievici referindu-se la romanul lui Nicolae Cușa care are în prim-plan poveștile sentimentale a trei personaje: Sorin, Mira și Dorica.
„«Trecerea» nu este un roman pe care să-l parcurgi într-o singură zi. Găsești o anumită plăcere în partea de infinitezimal, de detaliu“
Ultimul roman prezentat a fost „Trecerea“. Autorul său, Cătălin Pavel, de profesie arheolog, este din 2016 membru al filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, având un parcurs scriitoricesc bine conturat în volume de versuri și de proză, cele trei romane ale sale fiind publicate la edituri consacrate - Humanitas și Cartea Românească, „un culoar al prestigiului pe care un autor îl dobândește numai dacă are deja niște merite, deoarece sunt niște edituri foarte exigente“, după cum a spus Angelo Mitchievici.
„Noul roman al lui Cătălin Pavel este pentru mine o surpriză deoarece este foarte dificil să-l plasez într-o genealogie. «Trecerea» nu este un roman pe care să-l parcurgi într-o singură zi. Găsești o anumită plăcere în partea de infinitezimal, de detaliu“, a apreciat Angelo Mitchievici, menționând că această carte se află pe lista scurtă a premiilor pentru roman care vor fi acordate de USR.
„Secrete“ din laboratorul de creație al scriitorului
După opiniile critice, a venit rândul autorilor să devoaleze câte ceva din secretele laboratorului de creație.
„Îmi place să descopăr natura profundă a oamenilor și mai puțin să-mi imaginez. Imaginația are unele limite“, a spus Nicolae Cușa, referindus-se la cel mai recent volum al său, inspirat de trăiri și personaje reale.
„Mi-am propus să scriu o carte adorabilă, seducătoare despre o epocă istorică sinistră, tragică, îngrozitoare. Se pare că mi-a reușit“, a spus, vădit emoționat, Ioan Florin Stanciu, bucuros să vadă în sală foștii săi elevi, dar și pe fosta sa profesoară Olga Duțu.
„Pentru mine, scrisul nu este un deliciu, o plăcere continuă, savuroasă. E o grămadă de trudă, meșteșug, ba chiar am ajuns în mod bizar, atunci când merge inspirația să mă simt extrem de îngrijorat“, a mărturisit Cătălin Pavel. „Așa cum există un meșteșug al scriiturii, există și un meșteșug al lecturii. Cititorul este cel care vine pe fiecare pagină și o suplinește cu obsesiile lui, cu amintirile lui, cu baza lui de date vizuale“, a mai adăugat Cătălin Pavel.
Triplul eveniment editorial s-a încheiat cu o sesiune de autografe.
Sursa foto: ZIUA de Constanța
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii