Tulceanul Dan Arhire lansează volumul „Grădina Maicii Domnului. Elemente de ornamentică tradițională. Rădăcini”

Astăzi, 29 octombrie 2020, de la ora 14, în Aula „Adrian Rădulescu”, a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, este programată lansarea de carte a omului de cultură tulcean Dan Arhire - „Grădina Maicii Domnului. Elemente de ornamentică tradițională. Rădăcini”.

Apărut la Editura Etnologică, volumul vorbește despre „Supraviețuirile preistorice din folclor care fac logice supraviețuirile din aceleași vremuri și din aceeași origine și în ce privește ornamentica tradițională, descriind împreună și legat aceeași imagine a lumii! Ornamentica tradițională românească, în special cea de factură geometrică, începând cu cea evidențiată de sculptura în lemn (aferentă arhitecturii, mobilierului, uneltelor de lucru, instrumentelor muzicale, etc.), continuând cu cea evidențiată de țesături și cusături etc. și sfârșind cu cea încă păstrată în cocăturile rituale sau ouăle încondeiate, este – la origine – unitară și coerentă, reflectând în ansamblu și în mare parte aspecte simbolice din aceleași vechi credințe preistorice inițiale ale Marii Mame, din lumea căreia au pornit – cine știe când? – spre noi; ele exprimă forme specifice originare de reprezentare plastică și artistică ale acestor credințe, fie ele generale, prezente într-un spațiu geografic mai mare care subsumează actualul teritoriu al României, fie particulare, întâlnit doar pe arii restrânse; fie ele consacrate și notorii, fie încă nedescifrate”.
Prezentarea volumului, realizată de dr. Sorin-Marcel Colesniuc și dr. Lavinia Dumitrașcu, va fi completată cu expoziția de desene a actorului Mihai Gălățan.
 

„Am stat parazit din imposibilitatea de-a mă angaja undeva”

Originar din Mediaș, dar căsătorit cu o tulceancă absolventă de Arhitectură, Dan Arhire a locuit o perioadă la Severin, după care, din 1988, s-a stabilit la Tulcea. „Eram ofițer în Marina Militară de grăniceri, deci eram de armată, nu comercială, și am ieșit la pensie medicală. Aveam drept de muncă patru ore. Dacă nu lucram patru ore, nu puteam să-mi iau pensie. De angajat patru ore nu aveam unde, așa că nu mi-am luat pensia vreo opt luni. Conform legilor de atunci, nu mai știu ce decret, orice om care nu lucra era considerat parazit. Deci am stat parazit din imposibilitatea de-a mă angaja undeva acele patru ore, timp de opt luni. După aceea m-am angajat la Oficiul de Gospodărire a Apelor, unde a fost o perioada foarte frumoasă. La 1 martie '90 m-am angajat la ziarul Delta. Am dat concurs. Ziarul a scos cinci posturi și am intrat în presă locală din acel martie '90. A fost din nou o perioada frumoasă. Pe vremea aia se făcea o altfel de presă, mult mai rea și mai haină decât presă de acum, dar și mai puțin profesională, că să zic așa. Era mult entuziasm și erau puține cunoștințe. Totuși se punea mult suflet în presă, pe vreme aia. Mai târziu, în 1995, am făcut un alt ziar, împreună cu regretatul Adrian Vasile”, povestea despre începuturi, într-un interviu din 2011, oferit publicației „Obiectiv”.


Citește și:

La Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța: Vernisajul unei expoziții inedite, cu fotografii din podul unei case abandonate din Basarabia