Un deceniu de la trecerea în neființă Geavit Musa – personalitate marcantă a fizicii românești și internaționale
Un deceniu de la trecerea în neființă: Geavit Musa – personalitate marcantă a fizicii românești și internaționale
05 Jul, 2020 10:37
ZIUA de Constanta
3090
Marime text
Astăzi se împlinesc 10 ani de la moartea prestigiosului fizician născut la Constanța
Geavit Musa, cercetător cu recunoaştere internaţională în domeniul fizicii plasmei, membru corespondent al Academiei Române, s-a născut pe 23 decembrie 1931, în Palazu Mare, judeţul Constanţa, ca fiu al lui Șefket Musa Velulla, secretar al Consulatului Turc din Constanţa, erou tătar martir al închisorilor comuniste. Această filiaţie i-a adus momente de mari provocări în viaţă, fiind nevoit să facă faţă nenumăratelor prigoniri din partea regimului, cauzate de „originea nesănătoasă”.
A studiat la Facultatea de Matematică-Fizică a Universităţii din Bucureşti, iar după absolvire a fost repartizat la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, în laboratorul condus de A. Gelberg. În cadrul colectivului condus de George Comşa, tânărul cercetător Geavit Musa a conceput, în anul 1956, Pompa de vid ultra-înalt de 10-10 torr (practic vid cosmic). Prin această realizare, România a devenit a treia ţară din lume privind performanţele în domeniul cercetării în tehnica vidului, iar pompa de vid ultra-înalt a fost denumită de atunci, în literatura de specialitate, „pompa Comşa–Musa”.
Contribuţii deosebit de importante a avut Geavit Musa în fizica plasmei şi aplicaţiilor acesteia în tehnică, domeniu căruia i-a rămas fidel până la sfârşitul vieţii. Astfel, pot fi enumerate cel puţin 35 de tehnologii de depunere a straturilor subţiri metalice sau dielectrice, care se bucură de un larg interes. În mod special, menţionăm iniţierea de către Geavit Musa a Metodei Arcului Termoionic în Vid, dezvoltat la Institutul Naţional pentru Laseri, Plasmă şi Fizica Radiaţiei de la Măgurele şi la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa. Lista trebuie completată cu cele 25 de produse finite realizate, dintre care 19 sunt omologate, legate de tehnica vidului, plasmei, şi proprietăţi optice ale unor sisteme. Vasta activitate desfăşurată în domeniul fizicii experimentale a făcut posibilă descoperirea de către Geavit Musa a unui nou efect in Optică, denumit efectul „M”.
Începând cu anul 1980, Geavit Musa a desfăşurat, pe lângă activitatea de cercetare, şi o bogată activitate didactică, fiind profesor asociat la Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti. A activat de asemenea, în perioada 2000–2010, la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, precum şi la Universitatea „Osman Gazi“ din Eskisehir (Turcia).
Rezultatele cercetărilor au fost concretizate în peste 400 de lucrări ştiinţifice, din care peste 130 au apărut în reviste internaţionale ISI. Aceste rezultate se bucură de o largă recunoaştere internaţională, fiind citate în peste 800 de lucrări în literatura de specialitate. Pe baza rezultatelor ştiinţifice obţinute, a fost invitat să lucreze în laboratoare de cercetare de prestigiu din SUA şi Europa, multe dintre cercetări realizându-se în cadrul unor colaborări cu instituţii de cercetare şi universităţi din Franţa, Germania, Japonia şi SUA. A participat la conferinţe internaţionale importante şi a contribuit la organizarea atât în ţară, cât şi în străinătate a unor conferinţe cu largă participare internaţională.
În cadrul celei de-a treia ediţii „Ziua Dobrogei“, organizată de ZIUA de Constanţa pe 23 noiembrie2019, Geavit Musa, personalitate de înaltă ţinută profesională şi morală, a fost celebrat pentru meritele deosebite și contribuția incontestabilă la promovarea Dobrogei pe plan național și internațional.
Regretatul fizician a încetat din viaţă pe 5 iulie 2010, la Bucureşti, lăsând în urmă o operă ştiinţifică impresionantă.
Sursa foto: Imagine pusă la dispoziție de familia fizicianului Geavit Musa
Citeşte şi:
#DobrogeaDigitală – „Mediocritate și excelență”, de Petre Frangopol: Un deceniu de la dispariția unicului etnic tătar membru corespondent al Academiei Române: Musa Geavit
Geavit Musa, cercetător cu recunoaştere internaţională în domeniul fizicii plasmei, membru corespondent al Academiei Române, s-a născut pe 23 decembrie 1931, în Palazu Mare, judeţul Constanţa, ca fiu al lui Șefket Musa Velulla, secretar al Consulatului Turc din Constanţa, erou tătar martir al închisorilor comuniste. Această filiaţie i-a adus momente de mari provocări în viaţă, fiind nevoit să facă faţă nenumăratelor prigoniri din partea regimului, cauzate de „originea nesănătoasă”.
A studiat la Facultatea de Matematică-Fizică a Universităţii din Bucureşti, iar după absolvire a fost repartizat la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, în laboratorul condus de A. Gelberg. În cadrul colectivului condus de George Comşa, tânărul cercetător Geavit Musa a conceput, în anul 1956, Pompa de vid ultra-înalt de 10-10 torr (practic vid cosmic). Prin această realizare, România a devenit a treia ţară din lume privind performanţele în domeniul cercetării în tehnica vidului, iar pompa de vid ultra-înalt a fost denumită de atunci, în literatura de specialitate, „pompa Comşa–Musa”.
Contribuţii deosebit de importante a avut Geavit Musa în fizica plasmei şi aplicaţiilor acesteia în tehnică, domeniu căruia i-a rămas fidel până la sfârşitul vieţii. Astfel, pot fi enumerate cel puţin 35 de tehnologii de depunere a straturilor subţiri metalice sau dielectrice, care se bucură de un larg interes. În mod special, menţionăm iniţierea de către Geavit Musa a Metodei Arcului Termoionic în Vid, dezvoltat la Institutul Naţional pentru Laseri, Plasmă şi Fizica Radiaţiei de la Măgurele şi la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa. Lista trebuie completată cu cele 25 de produse finite realizate, dintre care 19 sunt omologate, legate de tehnica vidului, plasmei, şi proprietăţi optice ale unor sisteme. Vasta activitate desfăşurată în domeniul fizicii experimentale a făcut posibilă descoperirea de către Geavit Musa a unui nou efect in Optică, denumit efectul „M”.
Începând cu anul 1980, Geavit Musa a desfăşurat, pe lângă activitatea de cercetare, şi o bogată activitate didactică, fiind profesor asociat la Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti. A activat de asemenea, în perioada 2000–2010, la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, precum şi la Universitatea „Osman Gazi“ din Eskisehir (Turcia).
Rezultatele cercetărilor au fost concretizate în peste 400 de lucrări ştiinţifice, din care peste 130 au apărut în reviste internaţionale ISI. Aceste rezultate se bucură de o largă recunoaştere internaţională, fiind citate în peste 800 de lucrări în literatura de specialitate. Pe baza rezultatelor ştiinţifice obţinute, a fost invitat să lucreze în laboratoare de cercetare de prestigiu din SUA şi Europa, multe dintre cercetări realizându-se în cadrul unor colaborări cu instituţii de cercetare şi universităţi din Franţa, Germania, Japonia şi SUA. A participat la conferinţe internaţionale importante şi a contribuit la organizarea atât în ţară, cât şi în străinătate a unor conferinţe cu largă participare internaţională.
În cadrul celei de-a treia ediţii „Ziua Dobrogei“, organizată de ZIUA de Constanţa pe 23 noiembrie2019, Geavit Musa, personalitate de înaltă ţinută profesională şi morală, a fost celebrat pentru meritele deosebite și contribuția incontestabilă la promovarea Dobrogei pe plan național și internațional.
Regretatul fizician a încetat din viaţă pe 5 iulie 2010, la Bucureşti, lăsând în urmă o operă ştiinţifică impresionantă.
Sursa foto: Imagine pusă la dispoziție de familia fizicianului Geavit Musa
Citeşte şi:
#DobrogeaDigitală – „Mediocritate și excelență”, de Petre Frangopol: Un deceniu de la dispariția unicului etnic tătar membru corespondent al Academiei Române: Musa Geavit
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii