Ziua Academiei Române, simbol al spiritualităţii naţionale. Cine a fost primul președinte al instituției

Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de către prezidiul instituţiei, cu prilejul ''Zilei Porţilor Deschise''.

Înfiinţată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', instituţia şi-a început activitatea în anul următor, sub numele ''Societatea Academică Română'', iar la 29 martie 1879, prin înalt decret, a fost declarată institut naţional, sub denumirea "Academia Română".

Simbol al spiritualităţii naţionale, Academia a fost încă de la început concepută ca o instituţie naţională, adică reprezentativă pentru cultura naţională, membrii aleşi fiind personalităţi marcante din întreg spaţiul românesc: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania şi Basarabia şi câte doi din Banat, Bucovina, Maramureş şi Macedonia. Principala sa misiune a fost normarea limbii române şi studiul istoriei poporului român, având ca obiective elaborarea ortografiei şi a gramaticii limbii române, realizarea unui dicţionar al limbii române şi elaborarea tratatului de istorie a românilor, precum şi publicarea unor valoroase colecţii de documentele referitoare la istoria naţionala. Dintre primii membri putem menţiona: Iosif Hodoş din Maramureş; Timotei Cipariu şi George Bariţiu din Transilvania; Andrei Mocioni (Mocsony) şi Vicenţiu Babeş din Banat; Alexandru Hurmuzachi din Bucovina; Vasile Alecsandri şi Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian şi C.A. Rosetti din Muntenia.

Lucrările primei şedinţe a Societăţii Literare Române s-au desfăşurat la 6 august 1867, iar la 24 august 1867, a fost aprobat statutul său care menţiona constituirea Societăţii Academice Române, ''cu scopul de a lucra la înaintarea literelor şi a ştiinţelor între români''. La 31 august, a fost aleasă conducerea Societăţii: preşedinte - Ion Heliade Rădulescu; vicepreşedinte - Timotei Cipariu şi secretar - August Treboniu Laurian.

La 29 martie 1879, prin înalt decret, Societatea Academică Română a fost declarată institut naţional, sub denumirea Academia Română, având trei secţii - literară, istorică, ştiinţifică. Ulterior, prin Decretul din 9 iunie 1948, aceasta a fost transformată în Academia Republicii Populare Române, iar la 5 ianuarie 1990, s-a semnat Decretul - Lege prin care Academia Română se reorganiza, redevenind, astfel, cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al ţării.

Ca instituţie naţională, Academia Română a împlinit, în plan cultural şi ştiinţific, unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic. De-a lungul existenţei sale, în Academia Română s-au regăsit reprezentanţi marcanţi din toate domeniile ştiinţelor (filologice, istorice, matematice, fizice, chimice, biologice, geonomice, tehnice, agricole, silvice, medicale ş.a.), ale literaturii şi artei, reprezentanţi ai cultelor, armatei şi vieţii politice.

În prezent, instituţia are 14 secţii, trei filiale - în Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara -, coordonează 70 de institute şi centre de cercetare care îşi desfăşoară activitatea în domenii fundamentale ale ştiinţei şi culturii. Pe lângă acestea, se numără şi Biblioteca Academiei Române, Editura Academiei (înfiinţată în 1938) şi revista ''Academica'' (înfiinţată în octombrie 1990).

Primul preşedinte al Academiei Române după 1990 a fost inginerul Mihai Corneliu Drăgănescu (2 februarie 1990-18 ianuarie 1994), membru titular al acestui for din 22 ianuarie 1990, urmat de inginerul Virgiliu N. G. Constantinescu (18 ianuarie 1994-16 ianuarie 1998), membru titular al Academiei din 18 decembrie 1991. Între 16 ianuarie 1998-aprilie 2006, Academia Română a fost condusă de istoricul literar Eugen Simion, membru titular al acestui for din 1992. Din 5 aprilie 2006 până la 8 aprilie 2014, preşedinte al Academiei Române a fost Ionel Haiduc, membru titular al Academiei Române din 18 decembrie 1991, doctor în ştiinţe chimice (1964), care condusese Filiala Cluj-Napoca a acestui înalt for (din 1965). Din 8 aprilie 2014 până în 24 decembrie 2017, Academia Română a fost condusă de preşedintele Ionel Valentin Vlad, inginer şi fizician, membru titular din 7 iulie 2009 şi vicepreşedinte al Academiei Române în perioada 27 aprilie 2010-8 aprilie 2014. După decesul lui Ionel Valentin Vlad (24 decembrie 2017), prezidiul Academiei l-a ales, în 5 ianuarie 2018, pe Cristian Hera - inginer agrochimist, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (din 2008) şi vicepreşedinte al Academiei Române (2010-2018) - în funcţia de preşedinte al acestui for, pentru trei luni, până la organizarea de noi alegeri pentru conducerea instituţiei. La 5 aprilie 2018, Adunarea Generală a acestui înalt for l-a ales în funcţia de preşedinte pe Ioan-Aurel Pop, doctor în istorie, rector al Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (din 2012). La 5 aprilie 2022, academicianul Ioan-Aurel Pop a fost reales preşedinte al Academiei Române pentru un mandat de patru ani.


Academia Română, prin misiunea nobilă de a contribui la promovarea limbii române, a istoriei şi a culturii naţionale, a ştiinţei şi tehnologiei, îşi propune, în mandatul 2022-2026, să se manifeste activ în societatea românească prin acţiuni culturale şi ştiinţifice cu impact major pentru dezvoltarea ţării, se arată pe site-ul oficial al instituţiei.

Ziua Academiei Române este marcată printr-o reuniune festivă, în Aula Academiei Române şi prin "Ziua Porţilor Deschise". Anul trecut, cu ocazia aniversării a 156 de ani de la fondare, Institutul de Biologie şi Patologie Celulară "Nicolae Simionescu" a organizat la sediul său "Ziua Porţilor Deschise", lansând această invitaţie în special tinerilor. În 2021, la împlinirea a 155 ani de la înfiinţarea forului, Ziua Academiei a fost sărbătorită printr-o sesiunea omagială "Nicolae Iorga - 150 de ani de la naşterea marelui om de cultură", organizată în cadrul Adunării Generale a Academiei şi desfăşurată online, în contextul pandemiei de coronavirus.