ZIUA de Constanta cere UNESCO introducerea cetatii Callatis

in patrimoniul cultural al umanitatii

# UNESCO este dator sa puna pe lista Mangalia cu cetatea Callatis, Geamia Esmahan Sultan, pestera La Movile

Mangalia trebuie sa fie oras patrimoniu al umanitatii, afirma tot mai des vizitatorii orasului, alaturandu-se astfel comunitatii locale ale carei eforturi raman singulare si modeste. Autoritatile centrale, parlamentarii alesi sa ne reprezinte, Ministerul Culturii, cei care ar trebui sa priveasca cu mai multa responsabilitate civica si morala spre pastrarea bunurilor patrimoniale par a avea alte prioritati legate in special de efemerul politicii zilei. Argumente cu care sa sustina candidatura Mangaliei pe lista UNESCO sunt suficiente si unanim recunoscute.Un plan unic de protejare a valorilor umanitatiiOrganizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura, conform denumirii originale United Nations Education, Science and Culture Organization, a fost fondata la 16 noiembrie 1945 prin Constitutia votata la Conferinta de la Londra, dar aplicata incepand cu 4 noiembrie 1946. S-au implinit, recent, sase decenii de cand 20 de state fondatoare printre care Marea Britanie, Arabia Saudita, Australia, India, Mexic, Franta, Turcia, Egipt, Norvegia, Canada, China, SUA, Brazilia, si-au propus sa apere pasnic locuri din patrimoniul mondial, importante din punct de vedere natural sau istoric, a caror conservare si salvare sunt valoroase pentru comunitatea mondiala. Scopul organizatiei a fost de la inceput de a contribui la pacea si securitatea lumii prin colaborarea intre natiuni in educatie, stiinta, cultura si comunicatii, pentru drepturile si fundamentele omului liber, indiferent de rasa, sex, limba sau religie, conform principiilor Cartei Natiunilor Unite. In prezent, UNESCO numara 190 state membre si sase state asociate. UNESCO isi are sediul in Paris si mai detine 73 de suboficii active in diverse tari ale lumii. Planul de protejare a bunurilor culturale din lume, exprimat prin "Conventia despre Protectia Patrimoniului Mondial Cultural si Natural", a fost aprobat in 1972. Lista de bunuri si locuri care apartin Patrimoniului Comun al Umanitatii se mareste in fiecare an. Cateva nominalizari transcrise aleatoriu de pe site-ul organizatiei demonstreaza ca sunt cateva categorii de locuri incluse patrimoniului mondial, cu precadere centre istorice, zone arheologice, monumente de arta. In Austria sunt protejate, printre altele, centrul istoric al orasului Salzburg, Palatul si Gradinile Schonbrunn, peisajul cultural Hallstatt-Dachstein/Salzkammergut, Linia ferata din Semmering, cetatea Graz, centrul istoric al Vienei, din Franta vom enumera la intamplare: grotele decorate din valea raului Vez=E8re, biserica si colina din Vezelay, Catedrala din Chartres, Mont Saint Michel si golful sau, palatul si parcul de la Versailles, palatul si parcul Fontainbleau, malurile Senei din Paris, centrul istoric din Avignon, locurile istorice din Lyon. Germania isi protejeaza, printre altele, catedrala din Aachen, monumentele romane de la Trier, Catedrala Sfantul Petru si Biserica Maica Domnului, Orasul Bamberg, centrele istorice Stralsund si Wismar si multe altele. In Italia pe lista se afla arta rupestra din Val Cam=F3nica, centrul istoric al Florentei, centrul istoric din San Gimignano, centrul istoric al Sienei, zona arheologica Agrigento, orasul roman Casale, zonele arheologice din Pompeya, Herculano si Torre Annunziate, centrul istoric al orasului Urbino, zona arheologica si biserica patriarhala Aquiles. Nu vom continua enumerarea nici macar selectiva a locurilor de patrimoniu doar din lipsa spatiului. Vom sublinia ca Spania, bunaoara, are peste cincizeci de obiective istorice. Chiar si Bulgaria are mai multe decat noi, inclusiv mormantul trac din Svestari!Dobrogea, doar pe lista de asteptare?Romania este membra UNESCO din 1956, adica de jumatate de secol. Ar trebui sa aniversam in acest an bogata activitate depusa de comisarii nostri, de toti cei care ne-au reprezentat in scurgerea timpului in forumul central si au lasat in portofoliul organizatiei demersurile facute pentru tara. Astazi, Romania are declarate bunuri ale patrimoniului comun al umanitatii sub protectia UNESCO Delta Dunarii, Manastirea Horezu, biserici din Moldova, asezari satesti cu biserici fortificate din Transilvania, fortarete dace din Muntii Orastie, biserici de lemn din Maramures si centrul istoric al orasului Sighisoara. Cum se observa, lista de pe site este ambiguu formulata. Care biserici din Moldova? Care biserici din lemn? Toate? Ar insemna sa confiscam pentru noi toata lista, stiut fiind ca numarul acestor lacasuri de cult nu reflecta si conditiile de patrimoniu impuse privind vechimea, regulile de conservare, de arhitectura etc etc. Dar, si mai criticabil este faptul ca din Dobrogea, nu figureaza in randul obiectivelor de patrimoniu decat Delta Dunarii, ignorandu-se printre altele cetatile antice Histria, Tomis si Callatis, biserica martirilor crestini de la Niculitel, pestera Movile de la Mangalia, podul de la Cernavoda, Geamia Esmahan Sultan din Mangalia si multe alte bunuri patrimoniale ale umanitatii, recunoscute ca atare. Din enumerarea noastra, unul dintre obiective lesne promovabil pentru o astfel de candidatura poate fi Mangalia. Pe de-o parte pentru ca spre deosebire de Constanta, orasul-cetate Callatis este astazi bine gospodarit, in respect pentru istorie, amplu cunoscut in lume prin concertantele sale manifestari de promovare. Argumente sunt suficiente pentru ca demersurile pentru candidatura Mangaliei sa fie facute in regim de urgenta.Tratatul de pace incheiat intre Roma si CallatisCallatis ar putea fi socotit cel mai vechi oras din tara noastra, cu mult inaintea Histriei. "Sub boltile bazilicii din Callatis va fi rasunat impresionantul imn Te Deum laudamus, compus de sfantul Niceta Remesianul, numit episcop al daco-romanilor, venit de la Aquileia in zona Dunarii pentru a sluji credinta crestina, asemenea sfantului Ioan Cassian, dobrogeanul ajuns la Marsilia sa intemeieze monahismul occidental", isi imagina confratele Dionisie Sincan in splendidele eseuri jurnalistice "Noi, latinii Bizantului".La Mangalia a fost gasita o inscriptie continand tratatul de pace incheiat intre Roma si Callatis, cel mai vechi document in limba latina cunoscut in rasaritul Europei. Este un tratat de alianta si asistenta mutuala cu marea Roma, consfintind ca orasul Callatis poseda statutul de civitas foederata, ceea ce presupunea mentinerea si respectarea legilor, existenta adunarii si a sfatului, a basileului, a arhontilor, a unei militii locale.Unicul tratat incheiat de Roma cu o cetate din rasaritul elenic - si acesta redactat in limba latina! - prezinta pentru cercetatorii istoriei Balcanilor un interes deosebit.Callatisul a fost organizat ca un oras-stat, cu organizare si conducere proprie. Institutiile beneficiau de cladiri reprezentative, asezarea avea o piata centrala - agora - loc de intalnire a cetatenilor si de adunari populare numite ecclesia sau demos, un local al asa zisului sfat orasenesc, gimnaziul, teatrul si templele.Puterea in cetate apartinea cetatenilor callatieni liberi, cu drepturi depline.In cetatea Callatis erau cunoscute baile mezotermale sulfuroase, astfel ca asezarea poate fi socotita ca prima statiune balneoclimaterica din tara noastra.O mare parte din cetate se afla inca sub orasul de astazi dar suficiente ziduri, terme, apeducte, basilici, tumuli configureaza harta vechii asezari."Ce imensa bogatie, lasata de lumea antica, ascunde caldaramul de bolovani si nisip al targului Mangaliei, ridicat pe spinarea ruinelor stravechiului Callatis, care a supravietuit atator civilizatii: a pietrei cioplite, a epocii metalelor, a stralucirii elene, a puterii romane, a lumii bizantine, a bancherilor genovezi si a semetiei moscheelor cu minaretele indreptate sus de tot, catre inaltimile cerului albastru", scria candva Vasile Canarache, unul dintre cercetatorii istoriei locului, continuand premonitiile mentorului sau, Vasile Parvan.La inceputul anilor 20 ai secolului trecut, Vasile Parvan se opunea extinderii orasului peste cetate: "Callatis se va acoperi incet de uratenii moderne. Anticii vor dormi inca mult subt moloz. Bucuria lor copilareasca - spusa pe atatea din pietrele lor de mormant - de a mai vedea odata buna lumina a soarelui, nu le va fi sortita. In mormintele artei si vietii lor se vor cobori subsolurile macelariilor si carciumilor moderne. Din marmorele lor vor face mortar si piatra de cladit la cazarmile lor informe.Dar eu atunci voi fi, insumi, de mult trecut la umbre. Si, cine stie, urmasii, mai intelepti ca tovarasii mei de vis, in zilele cele ciudate de azi vor fi de parere ca e naiv si neeconomic a nu utiliza asa niste excelente cariere de piatra, gata lucrata, cum sunt toate ruinele grecesti si romane, ale patriei noastre de azi. Si totusi, o litanie, o plangere, o amintitoare cantare de dragoste, va fi rasunat si pentru Callatis, inainte de a fi plecat eu la umbre".Intelectuali de elita, plecati din Mangalia, dar apartinand pentru totdeauna spiritului ei, dintre care s-a remarcat prin amplitudinea vocii si insistenta demersului arhitectul pictor Stefan Eleutheriadis din Rio de Janeiro, au protestat cu toate prilejurile fata de ignorarea si distrugerea acestui colosal tezaur al istoriei pe care o pastreaza inca Mangalia.Randurile de fata se vor doar a prefata o ampla campanie de presa privind dreptul la pastrarea istoriei Dobrogei, protejarea acestui colosal patrimoniu cultural al umanitatii, includerea lui pe lista celor mai importante obiective istorice ale lumii. Cu largul concurs al cititorilor pe care-i invitam sa ne scrie despre subiecte asemanatoare.