Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc astăzi Crăciunul

Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc astăzi Crăciunul. Potrivit vechiului calendar iulian, sarbatoarea Nasterii Domnului Iisus Christos, stabilita pe 7 ianuarie, este prefatata de seara de Ajun, cand copiii si tinerii imbracati in costume traditionale, avand colaci legati cu stergare inflorate, colinda pe la casele rudelor si prietenilor, in cete, pentru a aduce vestea cea buna a Nasterii Pruncului Sfant.

Dupa ce colindatorii se intorc la casele lor, familiile traditionale se reunesc la o masa de post, denumita Cina Sfanta, dupa rasaritul primei stele pe cer, semnificatie a astrului ce i-a calauzit pe magi catre locul Nasterii Mantuitorului.

Pe masa din Ajunul Craciunului, ortodocsii de stil vechi pun aceleasi bunatati de post specifice Sarbatorilor. Moldovenii, ardelenii sau minoritatile de rusi lipoveni, armeni, bulgari, ucraineni sau sarbi pregatesc cate 12 feluri de mancare, in numele apostolilor. Compotul de prune afumate, graul fiert cu nuca sau sarmalele de post cu hribi sunt mancarurile care anunta, in noaptea Nasterii Domnului, o mare Sarbatoare.

In ziua de Craciun, fiecare crestin ortodox de rit vechi merge la biserica, la Liturghie, apoi, la pranz familiile se reunesc la masa traditionala, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, peste, ciorbe si borsuri, zacusca, totul stropit din abundenta cu vin rubiniu si votca.

In Romania traiesc peste un milion de adepti ai Bisericii Crestin-Ortodoxe de Stil Vechi, indeosebi rusi lipoveni, armeni si sarbi. Potrivit recensamantului efectuat in 2002, numarul rusilor lipoveni este de 29.774, al rusilor - de 8.914, al sarbilor - 22.518 si al armenilor - 1.780.

Separarea Bisericii Ortodoxe in Stil Vechi si Nou a avut loc in 1923, cand la Constantinopol s-a decis trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian. Singurul opozant al schimbarii, mitropolitul Visarion Puiu, a fost exilat, murind la Paris.

Negati de Biserica de Stil Nou si prigoniti de autoritati, clericii care au ales sa pastreze vechiul calendar au fost nevoiti sa paraseasca bisericile si manastirile. Centrul credintei de stil vechi a ramas Manastirea Slatioara din Suceava, locul in care in fiecare an se aduna mii de credinciosi.

Obiceiuri in ziua Craciunului pe stil vechi


Masa de Craciun a rusilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftie speciala, care se serveste cu hrean), lapsa (taitei fierti in supa de pasare), sarmalute in foi de vita-de-vie sau varza. Nu lipseste pestele, care se regaseste preparat in ciorba de perisoare sau chiftelute. La desert se servesc cozonac cu nuca, coltunasi cu branza (vareniki) si alte specialitati rusesti. Imediat dupa masa incep sa apara si colindatorii, care canta in casa, in fata icoanei. Singurul colind este o cantare bisericeasca, ''Hristos Rajdaetsea''. Colindul incepe de la preotul satului si continua la restul gospodariilor.

Pentru ucrainenii din Maramures, sarbatorirea Nasterii Mantuitorului se face potrivit obiceiurilor mostenite de generatii. In Ajunul Craciunului se mananca de post, dar traditia cere ca pe masa sa fie asezate noua feluri de mancare, ce simbolizeaza bogatia de peste an. Cea mai importanta mancare este ''hrebleanca'', o mancare facuta din ciuperci gatite cu zeama de varza. De asemenea, nu poate lipsi de pe masa graul fiert, simbol al roadelor bogate, sau pestele. Un obicei aparte este acela ca picioarele mesei sunt legate cu un lant iar acesta ramane asa pana la Boboteaza, pentru ca binele sa ramana in casa.

In seara de Ajun, dupa apusul soarelui si pana inainte de miezul noptii, sunt asteptati copiii la colindat. La ora 12 noaptea se merge la biserica, la snocne, cum se numeste slujba de la miezul noptii. Dupa slujba, in biserica se colinda iar din repertoriu nu lipseste cea mai veche si mai lunga colinda, care contine 17 strofe. In dimineata de Craciun, toata lumea merge din nou la biserica, unde un grup de tineri vine cu Viflaimul.

Sarbii, pe langa bucatele speciale pe care le pregatesc cu acest prilej, aprind la miezul noptii de ajun banjakul (o creanga de stejar), pentru ca arzand, acesta aduce in viata lor bunastare, fericire si noroc. Pana la miezul noptii se mananca doar mancaruri de post iar sub fetele de masa se pun, conform traditiei, bani si fan, acestea urmand sa fie scoase doar la Boboteaza (19 ianuarie). Atunci fanul va fi dat animalelor din gospodarie.


Craciunul pe stil vechi il sarbatoresc si romanii care fac parte din Biserica Ortodoxa de Stil Vechi, stilista, cum este denumita popular (nerecunoscuta canonic de nici o biserica ortodoxa). Pentru acestia, sarbatoarea Nasterii Domnului se face potrivit cu traditiile locului, cea mai mare parte dintre ei aflandu-se in Moldova.

Nasterea Mantuitorului este sarbatorita si de basarabeni, tot pe 7 ianuarie. Cele doua mitropolii care activeaza pe teritoriul Republicii Moldova (Mitropolia Basarabiei, ce apartine canonic de Patriarhia Romana, si Mitropolia Moldovei, care apartine Patriarhiei Ruse) sunt pe stil vechi. In Basarabia exista obiceiul ca Ajunul Craciunului sa fie asteptat cu paine. Gospodinele coc din aluat ''craciunelul'', un colac mic in forma cifrei opt, dar si ''ajunelul'', care nu completeaza optul, adica doar vesteste apropierea ajunului Nasterii Domnului. Acesti doi colaci se agata, impreuna cu flori de busuioc, la icoana si se tin pana la Sf. Gheorghe, cand se scot si se dau la animale, ca sa la pazeasca de rele.
 
Sursa: hotnews.ro
Sursa foto: romaniatv.net