24 și 39 de etaje Final de poveste în procesul pentru construirea celor mai înalte blocuri din municipiul Constanța. Ce spun părțile

• În 2018, Bogaris Residential Rom Cuatro SRL a prezentat la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa memoriile de prezentare pentru patru proiecte, în vederea obţinerii acordurilor de mediu
• Inspectoratul de Stat în Construcții a constatat anumite neconformități tehnice care generează posibile aspecte de nelegalitate ale PUZ-ului respectiv
• Felicia Ovanesian a declarat pentru cotidianul ZIUA de Constanța, scurt și la obiect, „Nu aveau ce căutau acolo 9 blocuri cu 24 de etaje și 3 de 39 de etaje”
• La Tribunalul Constanța, judecătorii au dat dreptate investitorilor, iar Curtea de Apel Galați a răsturnat la 180 de grade procesul, anulând definitiv PUZ-ul

 
Curtea de Apel Galați a dat o soluție definitivă în dosarul 263/118/2018**, după ce instanța din Constanța le-a dat câștig de cauză investitorilor. Magistrații gălățeni au decis să anuleze definitiv PUZ-ul privind construirea unor blocuri de 24, respectiv 39 de etaje, în zona fostei baze RATC, teren în suprafață de 94.997,56 mp.
 
În 2018, Bogaris Residential Rom Cuatro SRL a prezentat la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa memoriile de prezentare pentru patru proiecte, în vederea obţinerii acordurilor de mediu. Este vorba despre: „Construire imobil locuinţe colective cu spaţii comerciale la parter 3S+P+24E+terasă circulabilă - Corp A“, „Construire imobil locuinţe colective cu spaţii comerciale la parter 3S+P+24E+terasă circulabilă - Corp B“, „Construire imobil locuinţe colective cu spaţii comerciale la parter 3S+P+24E+terasă circulabilă - Corp C“ şi „Construire imobil locuinţe colective cu spaţii comerciale la parter 3S+P+24E+terasă circulabilă - Corp D“.
 
„Inspectoratul de Stat în Construcții a constatat anumite neconformități tehnice care generează posibile aspecte de nelegalitate ale PUZ-ului respectiv, cum ar fi cele legate de lipsa unor avize sau nerespectarea unor anumite termene în elaborarea și aprobarea PUZ-ului. Urmare a sesizării trimise de catre ISC, Instituția Prefectului a trebuit să-și exercite rolul legal. Instanța a hotărât să respingă acțiunea, iar Instituția Prefectului, ulterior, a depus recurs, apreciind că aspectele sesizate reprezentau motiv de nulitate absolută a actului atacat și nu una relativă”, a fost punctul de vedere transmis de către reprezentanții Instituției Prefectului Constanța către cotidianul nostru.
Reclamanți în dosar au fost Instituția Prefectului – județul Constanța și Liga pentru Drepturile Constănțenilor. Intimat reclamant este Ovanesian Felicia Nadina, iar pârâți sunt Consiliul Local Constanța și Bogaris Residential Rom Cuatro SRL – fosta SC Habbitania SRL. Intervenienți sunt MCF Construct 2000 SRL, Bogaris Residential Rom Cuatro SRL, Banco Santander SA – fosta Banco Popular Espanol SA.
 
Motivarea în dosar va apărea, cel mai probabil, spre finele anului curent.
 

„Conform atribuțiilor ce ne revin, aveam obligația să solicităm anularea PUZ-ului în instanța, ceea ce am și făcut”

 
Prefectul Silviu Coșa a exprimat un punct de vedere cu privire la procesul recent încheiat. „Am observat că în presă au apărut anumite informații care nu sunt neapărat conforme cu realitate, în sensul în care demersul nostru nu a fost generat de către o asociație. Este un demers generat în 2019 de o verificare care a fost făcută de Inspectoratul de Stat în Construcții, verificare cu ocazia căreia s-a constatat că există anumite inadvertențe în ceea ce privește acel PUZ. Conform atribuțiilor ce ne revin, aveam obligația să solicităm anularea PUZ-ului în instanța, ceea ce am și făcut. Au fost niște termene succesive, a fost strămutarea dosarului, urmată de verdictul instanței, cel pe care îl cunoașteți și dumneavoastră, de anulare a PUZ-ului”, a precizat prefectul Silviu Coșa, pentru cotidianul ZIUA de Constanța.
 

„Soluția corectă pentru oraș vine de la Curtea de Apel Galați, după 2 eșecuri intermediare la nivelul instanțelor constănțene”

 
Felicia Ovanesian a declarat pentru cotidianul ZIUA de Constanța, scurt și la obiect, „Nu aveau ce căutau acolo 9 blocuri cu 24 de etaje și 3 de 39 de etaje”. Totodată, pe pagina unei rețele de socializare, a mai precizat următoarele: „Postare interzisă minorilor și celor cu inima slabă! După lupte crâncene care au durat mai mult de 4 ani, Constanța este infinit mai curată urbanistic. Planul Urbanistic Zonal care ar fi dat lovitura de grație Constanței, care ar fi ”înfrumusețat-o” - pe locația fostului RATC ( zona Chiliei - Panait Cerna - Stadion Farul ) - cu 9 blocuri cu 24 de etaje și 3 de 39 de etaje, a fost anulat prin hotărâre definitivă. Soluția mă bucură infinit, dar mă întristează și mai mult. Pentru că soluția corectă pentru oraș vine de la Curtea de Apel Galați, după 2 eșecuri intermediare la nivelul instanțelor constănțene ( și când te gândești că am ajuns la Curtea de Apel Galați urmare a cererii de strămutare formulată de investitor ...). Cu lipsa de modestie care mă caracterizează, recunosc că am avut calitatea de reclamantă în cauză și îmi asum jumătate din merite. Mulțumirile mele și felicitările sincere merg către Instituția Prefectului, care a dus această luptă inegală alături de subsemnata.  Recunoștința mea veșnică se adresează justiției. Deși aș fi fost infinit mai mulțumită dacă soluția ar fi venit de la instanțele constănțene. Să auzim numai de bine!”.
 

Ce spune conducerea MCF Construct 2000 SRL

 
Cristian Panait, asociatul unic al firmei MCF Construct 2000 SRL, a fost contactat pentru un punct de vedere, ținând cont că urma să investească alături de investitorii spanioli în ridicarea imobilelor, fiind și parte în procesul invocat. „Apreciez faptul că doamna Felicia Ovanesian a fost un avocat mai bun decât am avut noi”, a precizat omul de afaceri constănțean.

 

Cum au motivat reclamanții – „Există dubii serioase că solul din zonă va suporta”

 
Prin cererea inregistrată inițial în 2019 pe rolul Tribunalului Constanta – Sectia Contencios Administativ si Fiscal, reclamantele au solicitat instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, în baza probatoriilor administrate, să dispuna anularea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Constanța nr. 116/25.02.2009, prin care a fost aprobat „Planul Urbanistic Zonal Complex Imobile cu Regim Mare de înălțime - Locuire Colectivă, Comerț, Birouri și Hotel, în zona fostei baze RATC, teren în suprafață de 94.997,56 mp; obligarea pârâtului, în temeiul art. 453 Cod procedură civilă, la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cauzei.
 
„În motivare, s-a arătat că proiectul a fost pe introdus pe ordina de zi suplimentară, s-a refuzat unicului consilier care a manifestat un minim de interes în verificarea documentației abia primite această posibilitate, primarul a făcut presiuni pentru adoptarea hotărârii în chiar ședința în care a fost propus, fără nicio amânare. În tot municipiul București nu există nici măcar o singură clădire cu 39 de etaje, iar în cazul de fata, pârâtul a aprobat edificarea a 4 astfel de clădiri pe suprafata de 3 ha.
 
PUZ-ul reglementează edificarea a cel puțin 9 blocuri cu 24 de etaje, cu doar 3.000 locuri de parcare, ceea ce va genera sufocarea străzilor adiacente (deja blocate) prin parcarea autoturismelor proprietarilor din complexul rezidențial, dar și blocarea traficului pe toate căile circulabile, care nu sunt pregătite să preia cele peste minim 7.000 - 8.000 autoturisme generate numai de cele 9 blocuri cu 24 de etaje (urmează a fi avut în vedere inclusiv traficul generat de magazinul Lidl, deja edificat și care a determinat modificări majore ale regimului circulației în zonă)”, conform rolii.ro.
 
Reclamantele nu au identificat referiri la un studiu de circulație care să reglementeze maniera de descărcare a traficului pe care acesta îl generează. Chiar dacă, în realitate, un asemenea studiu există, acesta nu are nicio legătură cu realitatea.
 

Tot reclamanții au mai arătat că infrastructura tehnico-edilitară a zonei nu suportă miile de apartamente suplimentare și zecile de mii de persoane care le vor ocupa, dacă ar fi să se refere doar la rețeaua de canalizare care, în zona proximă, a intersecției străzii Soveja cu Chiliei, se inundă dintotdeauna, la cea mai mică aversă, fără să fi fost vreodată luată vreo măsură. Toată zona Tăbăcărie suferă periodic întreruperi în ce privește furnizarea de energie electrică, care au cumulat și peste 24 de ore. Rețeaua de transport public necesară cartierului rezidențial, inexistentă, dar care va trebui creată, va îngreuna suplimentar traficul.


 
Se mai arată că există dubii serioase că solul din zonă va suporta, din condiții tehnice corespunzătoare, cele 3-4 niveluri de subsoluri peste care se află greutatea celor 24, respectiv 39 de etaje, reclamantele criticand, din acest punct de vedere, studiile de specialitate (eventual) întocmite. Impactul asupra locuințelor din zonă va fi, din punct de vedere peisagistic, dezastruos, nu exista convingerea că au fost respectate parte dintre cerințele Ghidului privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al PUZ aprobat prin Ordinul nr. 176/N/2000 MLPAT și se face referire expresă cel puțin la culegerea și interpretarea unui volum mare de informații din diferite domenii, dar nici ale Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației din 04.02.2014 aprobate prin Ordinul nr. 119/2014 și nici ale Ordinul nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației, maniera de amplasare a imobilelor cu destinație de locuință urmând a prejudicia dreptul la însorire, ventilația naturală, iluminatul natural. Populația zonei nu a fost consultată. Zona analizată pentru întocmirea PUZ-ului este reprezentată strict de limitele terenului ce a generat PUZ-ul și zona limitrofă doar pe una dintre părți, cea cu Parcul Pionierilor, care, evident, nu putea pune niciun fel de probleme din punct de vedere al amplasării în zonă. PUZ-ul nu a fost redactat pe suport informatic actualizat. Prin hotărârea atacată au fost încălcate prevederile Legii nr. 350/2001 privind urbanismul și amenajarea teritoriului, fiind acceptați indicatori urbanistici POT și CUT ce depășesc valorile autorizate în documentațiile de urbanism anterioare, dar și prin dispozițiile art. 46 alin. (7) din Legea nr. 350/2001.
 

Cum s-a apărat CLM Constanța

 
Pârâtul Consiliul Local al Municipiului Constanta a formulat întâmpinare (fila 65 vol. I) prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor si respingerea cererii de chemare in judecata ca fiind introdusă de persoane lipsite de calitate procesuala activa; excepția lipsei de interes in promovarea prezentei acțiuni si respingerea acesteia în consecință; pe fondul cauzei, in măsura in care se vor respinge excepțiile invocate, solicita respingerea ca neintemeiata a cererii de anulare a Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Constanta nr. 116/25.02.2009, cu cheltuieli de judecată.
 
Reclamantele nu au demonstrat că au calitatea impusă de lege de persoane vătămate prin H.C.L. nr. 116/2009. Din simpla lecturare a cererii de chemare in judecata ce formează obiectul dosarului mai sus rubricat, se poate observa ca reclamantele nu au calitate procesuala activa pentru promovarea prezentului demers judiciar in ceea ce privește anularea HCL nr. 116/25.02.2009.
 
Documentația de urbanism aprobata prin HCL nr. 116/25.02.2009 a fost inițiata prin emiterea Certificatului de Urbanism nr. 4677/20.11.2007 iar CU. nr. 4677/20.11.2007 respecta rigorile legale existente la data emiterii sale, respectiv la data de 20.11.2007.  Planul Urbanistic Zonal („PUZ”) aprobat prin HCL nr. 116/25.02.2009 nu modifica funcțional zona studiata.
 
Potrivit Planului Urbanistic General („PUG”) aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Constanta nr. 653/1999 a cărui valabilitate a fost prelungita prin Hotărârile Consiliului Local al Municipiului Constanta nr. 77/2011, nr. 81/2013 si nr. 327/2015, teritoriul studiat prin PUZ este situat in UTR4b, „ZRCC1 - subzona centrelor de cartier din interiorul țesutului urban. Pentru fiecare dintre centrele de cartier este necesar sa se elaboreze Planuri Urbanistice Zonale, tinandu-se seama de rolul important al acestor grupări de echipamente sociale si tehnice in satisfacerea necesitaților locuitorilor; in reducerea deplasărilor si in descongestionarea zonei centrale. Pentru ZRCC 1, eliberarea CU si AC se vor face pe baza PUD, in cazul in care complexitatea obiectivului propus nu impune elborarea PUZ.
 
Ulterior, prin HCL nr. 116/2009, pe amplasamentul studiat s-a propus realizarea unui complex de imobile cu regim mare de inaltime cuprins 3S+P+5B si 4S+P+39E, cu funcțiuni multiple.
 
Terenul a fost impartit in 10 UTR-uri cu privire la care s-au stabilit următoarele: pentru primele 9, situate spre sudul amplasamentului, s-a propus construirea unor imobile cu regim de inaltime de 3S+P+24E cu funcțiuni predominante de locuire colectiva cu spatii publice la parter, iar pentru UTR 10 s-a propus ca aceasta sa cuprindă 3 zone: zona centrala cu funcțiuni comerciale, zonele de nord si de sud pentru care s-a prevăzut realizarea a 2 imobile cu regim maxim de inaltime 4S+P+39E (amplasate pe doua dintre cele 4 posibile locații figurate in UTR10) care cuprind spatii cu următoarele destinații: locuințe, hotel, birouri, servicii. Proiectul mai propune amenajarea a circa 4500 locuri de parcare in incinta, la nivelul celor 3 subsoluri generale.
 
Transformarea unei zone care la data adoptării PUZ era în mare parte nestructurată, liberă de construcții ca urmare a demolării acestora, ocupata parțial cu vegetație spontanta, intr-o zona ce urmează sa acomodeze un nou cartier nu echivalează cu o modificare funcționala a zonei studiate, atâta vreme cat terenul in discuție si-a păstrat regimul economic, regimul tehnic si regimul juridic, destinația acestuia rămânând neschimbata, asa cum rezulta din compararea prevederilor CU nr. 4677/20.11.2007, cu cele ale PUZ aprobat prin HCL nr. 116/2009 si ale Regulamentului Local de Urbanism in baza căruia a fost emis PUZ aprobat prin HCL nr. 116/2009.
 
În consecința, susținerile reclamantelor potrivit cărora hotărârea in discuție, adoptata in regim de exces de putere, modifica radical tot regimul zonei, sunt neîntemeiate, regimul economic, regimul juridic si regimul tehnic al zonei fiind menținute.
 

Sit arheologic?

 
Direcția Județeană pentru Cultură Constanta a menționat expres că existența sitului arheologic în subteran (necropolă) nu are nici un fel de implicații asupra PUZ-ului, nu împiedică aprobarea PUZ deoarece aceste privește doar terenul de suprafață, iar nu și subteranul acestuia, și nici nu determină vreo o interdicție de construire sau de amenajare. In consecință, existenta sitului arheologic în subteran nu împiedică nici măcar ulterior eliberarea autorizației de construire și edificarea construcției, fiind necesară doar parcurgerea unei proceduri speciale de descărcare de sarcină arheologică la acel moment.
 
Regimul de monument istoric / sit arheologic al terenului a fost respectat de către solicitantul PUZ-ului, Bogaris solicitând Statului român, prin Ministerul Culturii - Direcția Județeană pentru Cultură să arate dacă înțelege sau nu să își exercite dreptul de preemptiune ori de câte ori a fost în situația de a înstrăina o parcelă din terenul deținut în arealul respectiv. Prin Adresele nr. R430/10.03.2015, nr. 867/7.02.2017, nr. 1193/27.03.2017 și nr. 977/14.02.2018 Ministerul Culturii - Direcția Județeană pentru Cultură Constanta a răspuns că nu îsi exercită dreptul de preemptiune, Banco Popular Espaniol SA fiind liberă să îl înstrăineze oricui dorește.
 
In această situație specială, în care terenul achiziționat în vederea unei investiții imobiliare este grevat de un sit arheologic în subteran, proprietarul poate construi, sub condiția încheierii cu Ministerul Culturii, prin serviciile sale deconcentrate, a unui contract de supraveghere arheologică pe cheltuiala exclusivă a proprietarului. In situația în care, cu ocazia lucrărilor de construire supravegheate arheologic, se identifică vestigii arheologice care trebuie aduse la suprafață, se procedează la încheierea unui act adițional la Contractul de supraveghere arheologică, prin care activitățile de supraveghere se extind cu activități de descărcare arheologică a terenului, activități executate pe cheltuiala integrală și exclusivă a proprietarului respectivului teren.
Contractul de supraveghere arheologică nr. 349/2009 a fost încheiat in conformitate cu prevederile art. 5 din OG nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național.
 
Reclamantele au formulat plângeri abia începând cu anul 2017, după ce pe acest teren s-a deschis un supermarket Lidl, cu o suprafață de 2000 mp construiți. Nemulțumirile reclamantelor se rezumă, în concret, doar la faptul că respectivul magazin „privează locuitorii municipiului de cea. 3600 mp de spații verzi”, argument care, în mod evident, nu poate fi reținut ca motiv de nelegalitate, de natură să determine la anularea PUZ-ului.
 

Ce a spus, în final, Tribunalul Constanța

 
Cu titlu preliminar, constată Tribunalul că nici reclamantele din dosar nici Prefectul Județului Constanța nu au înțeles să solicite și anularea certificatului de urbanism nr. 4677/20.11.2007 (fila 68, vol. III) deși aveau această posibilitate în condițiile art. 18 al. 2 din Legea nr. 554/2004 cu stabilirea cadrului procesual corespunzător. Prin neformularea unui astfel de petit în contradictoriu cu emitentul actului, Primarului Municipiului Constanța, acesta nu a avut posibilitatea să-și formuleze apărările față de motivele de nelegalitate indicate iar reclamanții din ambele dosare urmăresc finalitatea anulării unui act adminstrativ pe baza unor motive de nulitate ce privesc un act premergător, ceea ce nu poate fi primit.
 
Chiar dacă s-ar admite că motivele de nelegalitate ale certificatului de urbanism pot fi analizate în cadrul procesual existent, se constată că acestea sunt neîntemeiate pentru considerentele ce succed.
 
Astfel, din analiza dispozițiilor Legii nr. 350/2001 în forma în vigoare la data emiterii certificatului de urbanism, se constată că acestea nu cuprind obligativitatea menționării documentațiilor urbanistice în baza cărora a fost emis. Cu toate acestea, destinația terenului a fost menționată prin raportare la Planul Urbanistic General.
 
Sub aspectul regimului juridic, în condițiile în care, așa cum s-a reținut în raportul de expertiză efectuat în cauză, terenul studiat era liber de construcții, pentru fostele hale aparținând RATC obținându-se autorizații de desființare, în mod vădit nu existau monumente istorice care ar fi putut fi înscrise în Lista cuprinzând monumentele istorice din România, o mențiune în acest sens în certificatul de urbanism fiind superfluă. Împrejurarea că terenul în discuție nu este situat într-o zonă protejată sau sit urban și nu cuprinde monumente istorice la suprafață este menționată și în adresa Direcției Județene de Cultură nr. R204/29.01.2018.


 
În ceea ce privește omisiunile invocate raportat la regimul tehnic, reține Tribunalul dispozițiile art. 31 lit.c) din Legea nr. 350/2001: „regimul tehnic al imobilului - procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime și maxime ale parcelelor, echiparea cu utilități, edificabil admis pe parcelă, circulații și accese pietonale și auto, parcaje necesare, alinierea terenului și a construcțiilor față de străzile adiacente terenului, înălțimea minimă și maximă admisă.
 
Se poate concluziona că, în lipsa vreunui vestigiu suprateran, nu era necesară solictarea și emiterea unui astfel de aviz în faza de elaborare P.U.Z., impunându-se un atfel de demers în faza obținerii autorizațiilor de construire.
 
În ceea ce privește susținerile reclamantelor în sensul că proiectul a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară și a fost impus la vot de către primar, că în tot Municipiul București nu există atâtea locuințe colective cu un asemenea regim de înălțime precum și referirile la cea mai înaltă clădire din Municipiul Constanța, acestea nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate ale actului contestat și nu vor fi analizate.
 
În ceea ce privește nestabilirea perioadei de valabilitate a P.U.Z., reține Tribunalul dispozițiile art. 56 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, invocat de reclamante, în forma aplicabilă la data emiterii certificatului de urbanism nr. 4677/20.11.2007, conform căruia „(1)Avizarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism se fac de către autoritățile și organismele centrale și teritoriale interesate, potrivit prevederilor anexei nr. 1 la prezenta lege. (2)Precizarea conținutului documentațiilor care se supun avizării, precum și a emitenților de avize pentru fiecare categorie de documentații se va stabili prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței. (3)Avizarea documentațiilor de interes general - toate categoriile din domeniul amenajării teritoriului, precum și din domeniul urbanismului (cu excepția Planului urbanistic de detaliu) - se face fără perceperea unor taxe.”
 
Așadar, la data emiterii certificatului de urbansim care a stat la baza hotărârii contestate nu era prevăzută obligația menționării unui termen de valabilitate a planului urbanistic zonal.
 
În ceea ce privește indicatorii urbanistici POT și CUT - suspectați de reclamante că ar fi în realitate superiori față de cei aprobați – reține Tribunalul din analiza indicatorilor urbanistici propuși prin P.U.Z. pentru fiecare unitate teritorială de referință din cele 10 în care a fost împărțit terenul de 94.997,56 m.p. prin hotărârea atacată (memoriu justificativ fila 107 și urm. vol. I), raportat la dispozițiile Regulamentului Local de urbanism aferent PUG și la dispozițiile Legii nr. 350/2001 în forma aplicabilă în speță, că valoarea acestora nu contravine nici regulamentului, nici dispozițiilor legale aplicabile, în acest sens fiind și concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză.
 
Se rețin în acest sens dispozițiile relevante ale art. 32 al. 3 din Legea nr. 350/2001 în forma incidentă în cauză, fiind permise expres derogări de la P.U.G. tocmai prin elaborarea unui P.U.Z., cum este și cazul de față.
Tribunalul nu va analiza nici referirile reclamantelor la condițiile construirii magazinului Lidl și nici suspiciunile acestora cu privire la existența unor motive oculte pentru care a fost divizat terenul în 9 UAT-uri, acestea nefiind motive de nelegalitate susceptibile de a fi analizate de către instanța de contencios administrativ.
 
Din perspectiva presupusei nemulțumiri de ansamblu a populației din zonă, invocate de reclamante, reține Tribunalul aprecierile expertului judiciar desemnat în cauză, conform cărora cele 10 UTR-uri propuse de către proiectanți nu vor putea fi percepute ca atare de către o persoană fără pregătire de specialitate, având în vedere dimensiunile și proporțiile parcelei care a generat P.U.Z., percepția generală fiind mai degrabă aceea a unui singur ansamblu urban cu suprafață totală construită de 54.929,16 m.p. și suprafață totală desfășurată de 388.407,41 m.p., POT – 57,61% și CUT – 4,07%, (ambele valori mai mici decât cele din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUGMC), cu suprafața minimă de spații verzi de 23.837,32 m.p. – suficientă conform Ordinului nr. 536/1997, în vigoare la data respectivă, pentru 11.000 locuitori.
 
Nu lipsită de relevanță este și împrejurarea că în cauză au fost desemnați doi experți parte care au expus opinii argumentate similare cu cele ale expertului judiciar desemnat de instanță fără a se putea identifica motive întemeiate de înlăturare a acestora.
 

Despre Bogaris Residential Rom Cuatro SRL

 
Societatea a fost înființată în anul 2006, cu sediul social în București, Sectorul 2, strada Sg.maj. Ștefan Sorescu. Activitatea principală conform codului CAEN constă în dezvoltare (promovare) imobiliară). Acționari în firmă sunt spaniolii de la Bogaris Residential 4 SL, cu 99,99% și Alfonso de Los Santos Otero Zapata, cetățean spaniol, cu 0,01%. Administratori sunt El Burgo de Pudio SL U, Gongaltres S L, Ibertas Proyectos S L U, Manyara S L U și Melibera S L U.
 
Conform confidas.ro, Alfonso de Los Santos Otero Zapata mai este asociat în Bogaris Retail Cinco Rom SRL, cât și la Endrubayo Consulting SRL.

 
Despre MCF Construct 2000 SRL

 
Societatea MCF Construct 2000 a fost înființată în anul 2006, având sediul social pe intrarea Mr. Șofran din Constanța. Capitalul social este de 220.200 lei. Asociat unic în firmă este Cristian-Gabriel Panait. Tot el este și administratorul firmei. Activitatea principală a societății este „Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Situaţia financiară pe anul 2018 arată astfel: 36 de salariaţi, un profit de 37.980 lei şi o cifră de afaceri de 1.158.729 lei. Anul 2019 a fost caracterizat prin 46 de salariați, la o cifră de afaceri de 4.168.702 lei, cu un profit de 138.959 lei. Pentru anul 2020, societatea a raportat 47 de salariați, cu o cifră de afaceri de 4.445.288 lei, profitul fiind de 137.305 lei.
 
În 2006, când a fost înființată societatea, Cristian Panait deținea 70% din societate, iar Eugen Stanciu deținea 30%, iar sediul social era pe strada Dobrogeanu Gherea. În data de 15 mai 2008, cei doi asociați au cooptat în firmă un asociat nou, pe Lucian Dugheană. Panait s-a retras din firmă, iar Dugheană a primit cele 70 de procente. Pe 7 noiembrie 2008, s-a retras și Stanciu din firmă, iar Lucian Dugheană a devenit asociat unic.
 
Pe 19 ianuarie 2010, Dugheană se retrage din firmă și cesionează lui Marian Preda Amansio părțile sociale. Cel din urmă devine administrator și asociat unic.
 
În 2015, conform vrajitorul.eu, apar asociați în MCF Construct 2000 SRL Panait Cristian Gabriel și Adrian Măriuț. Atunci s-a făcut și schimbarea de adresă, fiind mutat sediul social pe intr. Maior Șofran.
 
Cristian-Gabriel Panait este asociat și în firmele Black Sea Design Concept SRL, care are sediul în municipiul Constanța, pe strada Ionel Teodoreanu și Concept Consult Service SRL, cu sediul pe intr. Mr. Șofran. Black Sea Design Concept SRL îi are ca asociați pe Cristian Gabriel Panait – 25%, pe Melin Ozgur – 40% și David Yaes – 35%. În firma Concept Consult Service, Cristian Gabriel Panait și Elena Dinu sunt acționari cu câte 50% cotă de participare la beneficii și pierderi.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
  
Citește și:

Autorizaţia de construire pentru magazinul Lidl de pe strada Soveja, anulată de Curtea de Apel Constanţa