Achitare, pedeapsă cu suspendare sau condamnare cu executare Scenarii pentru Nicuşor Constantinescu

Judecătoarea Delia Molnar, procurorul Serviciului Teritorial Constanţa al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oana Blendea şi avocatul apărării Marius Mocanu, din cadrul Baroului Constanţa. Aceştia au fost cei trei „poli" ai procesului în care preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, este judecat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, prejudiciul imputat de procurorii DNA fiind de circa un milion de euro. Marele absent, ca la toate termenele, a fost însuşi inculpatul - Nicuşor Daniel Constantinescu. ZIUA de Constanţa vă prezintă scenariile pentru un posibil final al procesului lui Nicuşor.

Aşa cum s-a scris, Anticorupţia a cerut condamnarea lui Constantinescu la închisoare cu executare, în timp ce apărarea a cerut exclusiv achitarea, în temeiul articolului 10 literele a, c şi d din Codul de procedură penală, potrivit cărora se poate pronunţa o soluţie de achitare faţă de acuzat când fapta nu există (litera a), când fapta nu a fost comisă de acesta (litera c) sau când faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii (litera d). Ipoteza vreunui subsidiar cu vreo solicitare de condamnare la închisoare cu suspendare, cum se solicită uneori în procesele penale de către avocaţii apărării, nu a fost luată deloc în calcul în acest proces. De la bun început, este de menţionat că, indiferent care va fi concluzia la care vor ajunge magistraţii Judecătoriei Constanţa, aceasta este abia prima instanţă care se va pronunţa în proces, iar sentinţa nu va fi definitivă. Astfel, indiferent că Nicuşor Constantinescu va fi condamnat cu executare, cu suspendare sau achitat în primă instanţă, nu va conta în ochii legii, căci ultimul cuvânt îl va avea Curtea de Apel, care va pronunţa o hotărâre împotriva căreia nu mai există căi ordinare de atac.

Procesul, „tradus" în oameni şi cifre

În „oameni", procesul lui Nicuşor s-ar „traduce" astfel: doi judecători care au analizat dosarul, mai mulţi procurori de şedinţă, un avocat, mai mulţi martori, experţi şi translatori. Acelaşi proces înseamnă, în cifre, un milion de euro prejudiciu imputat, peste 38 de luni şi trei săptămâni de la trimiterea dosarului în instanţă, din care 14 luni la Curtea Constituţională, pentru verificarea unor excepţii de neconstituţionalitate invocate de apărare, indicativul 28590/212/2010 la Secţia penală a Judecătoriei Constanţa, 30 de termene de judecată şi numeroşi jandarmi ai Inspectoratului de Jandarmi ai Judeţului Constanţa mandataţi de instanţă să-l aducă pe preşedintele CJC la propriul proces. Dincolo însă de aceste aspecte, este de menţionat că, la mai bine de trei ani de când dosarul a fost trimis pe rolul primei instanţe care îl va analiza, procesul a ajuns la sfârşit, iar judecătorii au amânat pronunţarea unui verdict până pe data de 13 februarie.

Curtea dictează

Aşa cum menţionam anterior, procurorul de şedinţă din partea Serviciului Anticorupţie Constanţa, magistratul Oana Blendea, a solicitat în sală condamnarea inculpatului Nicuşor Constantinescu la închisoare, iar forma pedepsei fiind cu executare. În replică, avocatul apărării Marius Mocanu, a cerut doar achitarea pentru clientul său, pe considerentul fie că fapta penală imputată nu există, fie că nu a fost comisă de Nicuşor Constantinescu sau, în final, pentru că faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii. La finalul dezbaterilor, judecătorii au hotărât să amâne pronunţarea cu o săptămână. Însă, aşa cum s-a arătat anterior, fie că se vor gândi o săptămână sau trei, magistraţii Judecătoriei Constanţa sunt confruntaţi cu o realitate simplă: indiferent de hotărârea pe care o vor pronunţa, aceasta nu este definitivă, ci va fi supusă căii de atac a recursului. Cu toate acestea, soluţiile pe care le-ar putea pronunţa instanţa sunt mai multe: achitarea, cum a cerut apărarea, achitarea în baza altor temeiuri decât cele invocate de apărare, condamnarea cu suspendare condiţionata sau sub supraveghere sau, în final, condamnarea la închisoare cu executare efectivă în penitenciar. Indiferent de aceste soluţii, dosarul va pleca în recurs, acesta urmând să fie judecat de Curtea de Apel Constanţa.

O posibilă cerere de strămutare

Mai exact, indiferent dacă cei care declară recurs sunt procurorii, nemulţumiţi de faptul că preşedintele CJC a fost achitat, sau apărarea, nemulţumiţi de o eventuală sentinţă de condamnare, cazul va ajunge pe masa judecătorilor Curţii de Apel Constanţa. Pe de altă parte, surse avizate susţin că mai există o variantă: ca până la judecarea recursului, sau pe parcursul desfăşurării procesului la Curtea de Apel, reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie să solicite Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie strămutarea dosarului de la Constanţa. Fireşte, la rândul său, Curtea Supremă ar putea admite cererea, iar dosarul ar putea fi trimis la altă Curte de Apel din ţară, sau ar putea să respingă solicitarea, iar dosarul să rămână la Constanţa. La rândul ei, Curtea de Apel ar putea menţine soluţia dată de Judecătoria Constanţa, ar putea s-o caseze şi să trimită dosarul spre rejudecare, ceea ce înseamnă un mare pas înapoi, cu reluarea procesului de la capăt, sau, nu în ultimul rând, ar putea reţine cauza spre judecare şi ar putea pronunţa o soluţie de achitare, sau condamnare. Indiferent dacă este vorba despre achitare, condamnare cu suspendare, sau condamnare cu executare, decizia Curţii de Apel este definitivă.