Afacerea "Themeliodomi", coruptie si faliment

# Politistii constanteni si procurorii de la DNA cerceteaza in doua dosare afacerea "Themeliodomi" * Proiectul ISPA pentru construirea a doua statii de epurare la Constanta si Eforie Sud este compromis de constructorul elen Themeliodomi care a ajuns la faliment in Grecia si a abandonat proiectul constantean * Surse din IPJ Constanta sustin ca cei doi administratori ai firmelor Themeliodomi, Constantin Xanthoupolus si Paschalis Paganias nu se mai afla in Romania * In primul dosar in care cei doi greci sunt cercetati pentru emiterea unor bilete la ordin fara acoperire, politistii au trimis dosarul la parchet cu propunerea de NUP * Paganias si Xanthopulos au emis bilete la ordin care nu au putut fi executate la data scadenta din cauza ca nu existau bani in contul societatii * Subcontractorul Comprest Util are de recuperat peste opt miliarde de lei vechi de la Themeliodomi * Grecii mai sunt cercetati, conform declaratiilor comisarului sef Victor Popescu, intr-un alt dosar pentru acte de coruptie * Seful IJP sustine ca exista indicii ca Paganias si Xanthopulos sa fi scos din tara doua milioane de euro din banii alocati proiectului de la Eforie Sud * Conducerea RAJA considera ca nu se putea crea acest prejudiciu din moment ce prima transa livrata catre Themeliodomi era acoperita cu o garantie bancara de buna executie

La inceputul lunii ianuarie 2006, dosarul in care cei doi administratori greci ai SC Themeliodomi SA, Constantin Xanthoupolus si Paschalis Paganias, sunt cercetati pentru inselaciune cu bilete la ordin de peste opt miliarde de lei, a fost declinat Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, cu propunere de neincepere a urmaririi penale. Anchetatorii spun ca, in cazul sesizarii depuse la Politie de reprezentantii SC Comprest Util cu privire la faptul ca societatea elena le datoreaza peste opt miliarde de lei, plus penalizari si dobanzi, dupa ce au eliberat mai multe bilete la ordin fara acoperire, nu sunt intrunite elementele corespunzatoare continutului constitutiv al unei fapte penale. Oamenii legii spun ca emiterea unui bilet la ordin pentru a carui valorificare la data scadentei nu exista acoperirea necesara, nu constituie infractiune in lipsa unor elemente subiective sau obiective corespunzatoare. Reprezentantii Serviciului de Investigare a Fraudelor, cei care au instrumentat cazul, sustin ca, audiati fiind, grecii chiar au declarat ca intentia lor este de a achita datoria catre Comprest Util, societatea care a furnizat beton pentru proiectul ISPA. Cei doi au sustinut ca nu au avut cu ce sa plateasca pentru ca societatea are conturile goale. Vineri, seful IJP Constanta, Victor Popescu a facut o declaratie din care a reiesit ca Xanthoupolus si Paganias sunt cercetati pentru acte de coruptie si ca dosarul a ajuns deja pe masa procurorilor DNA. Popescu sustine ca grecii au parasit Romania cu doua milioane de euro, bani sustrasi din fondurile europene. Opt miliarde de lei, datorie la furnizoriIn luna ianuarie 2002, in vederea realizarii proiectului cu finantare europeana de construire a statiei de epurare de la Constanta, Oficiul de Plati si Control Phare din cadrul Ministerului de Finante a organizat o licitatie. Castigatoare au fost desemnate SC Themeliodomi SA si concernul german Passavandroediger. Contractul a fost semnat in acelasi an, in luna iunie. In 2005 lucrarile au inregistrat mari intarzieri din cauza constructorului elen. In luna august 2005 au inceput surprizele cand Comprest Util SRL si Com Nord SA Bucuresti au dorit sa execute doua bilete la ordin. In acea perioada Xanthapoulus si Paganias, administratorii societatii Themeliodomi erau fost insa de gasit. In vederea platii betonului furnizat catre SC Themeliodomi, subcontractorul constantean a incercat sa execute un bilet la ordin pentru suma de 814.221,39 de lei, scadent in data de 17 august. Pe 18 august, reprezentantii Comprest s-au prezentat la sediul Piraeus Bank. Biletul a fost refuzat partial din lipsa de disponibil acceptandu-se plata din totalul de 814.221,39 de lei, doar suma de 990,38 lei. Diferenta de 813.231,01 lei a fost refuzata. Dupa surpriza de la Piraeus Bank, reprezentantii Comprest Util au formulat la Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta o plangere penala impotriva celor doi administratori, pentru savarsirea infractiunii de inselaciune. In plus, Comprestul a solicitat grecilor de la Themeliodomi si penalitati de intarziere precum si dobanzile datorate, calculate potrivit prevederilor contractului de Vanzare - Cumparare beton semnat de ambele parti.Nu sunt intrunite conditiile unei inselaciuni, insa grecii sunt cercetati pentru coruptieDe la Parchet, plangerea reprezentantilor Comprest Util a ajuns pe masa lucratorilor SIF, iar pe 4 ianuarie 2006, dosarul a fost predat mai departe Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, cu propunere de neincepere a urmaririi penale. Cu toate ca plangerea penala impotriva grecilor a fost formulata pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, anchetatorii sustin ca biletele la ordin au un regim aparte, iar inselaciunile cu acest gen de instrumente bancare se judeca pe cale comerciala, diferit de inselaciunile cu file CEC. Astfel, potrivit legislatiei in vigoare, emiterea unui bilet la ordin pentru a carui valorificare la data scadentei nu exista acoperirea necesara, nu constituie infractiune in lipsa unor elemente subiective sau obiective corespunzatoare continutului constitutiv al faptei penale. Anchetatorii spun ca, pe timpul audierilor, grecii au motivat ca intentia a fost si a ramas ca sa-si achite datoriile, iar singurul motiv pentru care nu au platit este lipsa de disponibil. Din argumentele politistilor reiese ca nu exista elementele corespunzatoare continutului constitutiv al unei fapte penale, respectiv inselaciunea. Urmeaza ca, in scurt timp, procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta sa se pronunte cu privire la sesizarea reprezentantilor Comprest Util. Daca pe aceasta speta grecii au reusit sa-i convinga pe politisti ca nu au avut intentia sa-si insele subcontractorul atunci cand au emis si inmanat biletele la ordin catre Comprest Util, administratorii SC Themeliodomi sunt cercetati intr-un nou dosar penal, pentru acte de coruptie. Cea de-a doua fapta are legatura cu celalalt obiectiv al proiectului ISPA, statia de epurare de la Eforie Sud. Pentru acest obiectiv au fost alocati fonduri europene, in valoare de 10,8 milioane de euro. Dosarul a fost instrumentat de aceasta data de ofiterii Serviciului de Investigare a Fraudelor si de consilieri din cadrul Departamentului Antifrauda. Potrivit anchetatorilor, cei doi greci, au parasit tara cu doua milioane de euro, bani sustrasi din fondurile europene, alocate pentru construirea unei statii de epurare, la Eforie. Pentru ca fondurile europene nu au fost folosite in mod corespunzator, cei doi administratori sunt cercetati, dupa cum mentionam, pentru savarsirea de fapte de coruptie. Intr-un comunicat pe care-l publicam integral, conducerea RAJA, beneficiarul lucrarii, arata ca grecii nu aveau cum sa scoata doua milioane de euro din platile efectuate pentru statia de epurare din Eforie Sud cu care sa fuga. Daca pentru prima speta, cea legata biletele la ordin fara acoperire, in care au obtinut NUP, Xanthapoulus si Paganias au fost gasiti pentru a fi audiati se pare ca in cea legata de actele de coruptie cei doi greci nu au mai fost de gasit. Surse din IJP Constanta sustin ca cei doi greci au si parasit Romania. Dupa cum ZIUA de Constanta a mai publicat Themeliodomi Grecia a creat in tara noastra o suveica de trei firme, Themeliodomi, Terom Themeliodomi si SOCED Bucuresti, care au actiuni in cascada una in cealalta. Contractul cu ministerul Finantelor a fost incheiat Themeliodomi Romania care nu are mai nimic in patrimoniu. Utilajele grecilor sunt pe Terom Themeliodomi si SOCED. Ingineria a fost creata parca special pentru a proteja firma pe care a fost incheiat contractul. In aceasta situatia toti creditorii lui Themeliodomi nu-si pot recupera creanta pentru ca nu au ce sa execute. In situatia in care si administratorii au parasit tara ancheta va bate pasul pe loc. In aceasta situatie Comprest Util s-a indreptat impotriva Ministerului Finantelor pentru a-si recupera cei opt miliarde de lei vechi. Oricum propunerea de NUP cu care a ajuns dosarul biletelor la ordin fara acoperire creaza un precedent periculos pentru ca acest instrument de plata este uzitat foarte des de agentii economici si mai ales de firmele de leasing.