Afaceri bănoase cu exportul animalelor vii Închisoare cu executare pentru un vameș din Constanța! Motivarea judecătorilor (Document + video)

• În datele de 5 mai, respectiv 12 mai 2018, inculpatul Hristovici Radu Ioan, în calitatea menționată mai sus, a primit de la Nasreddin Aswad și Naim Jabanou suma totală de 5.500 lei (3.000 lei și 2.500 lei) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu privitoare la efectuarea formalităților vamale pentru exportul de animale vii în cazul societăților comerciale administrate de cei doi oameni de afaceri.
• Banii respectivi au fost remiși de cei doi oameni de afaceri pentru a se proteja de eventuale probleme, cum ar fi întârzierea efectuării operațiunilor vamale.

Tribunalul Constanța a decis condamnarea lui Radu Ioan Hristovici, la data faptelor funcționar vamal în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanța, la patru ani de închisoare cu executare.
 
Decizia primei instanțe a fost contestată la Curtea de Apel Constanța, primul termen în apel fiind stabilit pentru data de 04 noiembrie 2021.  
 
Radu Ioan Hristovici a fost deferit justiției de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul teritorial Constanța, în luna mai 2019.
 
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
 
În datele de 5 mai, respectiv 12 mai 2018, inculpatul Hristovici Radu Ioan, în calitatea menționată mai sus, a primit de la Nasreddin Aswad și Naim Jabanou suma totală de 5.500 lei (3.000 lei și 2.500 lei) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu privitoare la efectuarea formalităților vamale pentru exportul de animale vii în cazul societăților comerciale administrate de cei doi oameni de afaceri. Banii respectivi au fost remiși de cei doi oameni de afaceri pentru a se proteja de eventuale probleme, cum ar fi întârzierea efectuării operațiunilor vamale.

Nasreddin Aswad și Naim Jabanou au declarat expres că recunosc comiterea faptelor

 
În cauză, în prezența avocaților, inculpații Nasreddin Aswad și Naim Jabanou au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv: un an și șase luni de închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de doi ani și interzicerea, pe o perioadă de doi ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.
 

„Întocmirea formalităților vamale cu celeritate“

 
În motivarea deciziei de condamnare, Tribunalul Constanța arată, printre altele, că „în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, elementul material al acestei infracțiuni realizându-se în forma acceptării și primirii sumei de bani pretinse în vederea întocmirii formalităților vamale cu celeritate“.
 

În legătură cu atribuțiile de serviciu

 
„Tribunalul reține în mod cert că sumele de bani primite de inculpat de la cei doi mituitori au avut legătură cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului, așa cum sunt prevăzute în fișa de post a acestuia. Inculpatul a acționat cu intenție directă și în deplină cunoștință de cauză în privința contextului în care a primit banii. Mituitorii erau interesați să mențină o relație bună cu autoritatea vamală, să evite eventuale probleme care puteau apărea și, de asemenea, doreau ca formalitățile vamale să fie efectuate într-un timp cât mai scurt. Pe de altă parte, funcționarul mituit a primit banii fără nici o reținere, asigurându-i pe mituitori că el «rezolvă tot» sau că el «răspunde de ce trebuie făcut», a fost pe deplin conștient de caracterul ilicit al conduitei sale, preocuparea sa pentru ascunderea banilor primiți de la (...) dovedind acest lucru“, se mai arată în motivarea judecătorilor.

 

„Ajutor pentru o operație“

 
„Susuținerea din fața instanței că banii au fost dați cu titlu de ajutor pentru o operație pe care urma să o facă (...), decedat în prezent, este complet lipsită de suport probator, în condițiile în care martorii, colegi de-ai inculpatului, nu au avut cunoștință de o acțiune de strângere de bani în acest scop, iar din modul în care s-a purtat discuția dintre inculapt și mituitori rezultă că acesta a negociat suma pe care trebuia să o primească, în condițiile în care un ajutor umanitar se bazează pe principiile umanitare fundamentale de umanitate, neutralitate, imparțialitate, independență și respect pentru demnitatea beneficiarilor, și în niciun caz nu se negociază“, potrivit motivării.
 

Pedeapsa, proporțională cu periculozitatea socială concretă a infracțiunilor

 
În continuare, Tribunalul Constanța a avut în vedere „împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, gravitatea acestora, natura și importanța valorilor sociale lezate, urmarea produsă, scopul urmărit, persoana inculpatului, și nu în ultimul rând atitudinea acestuia pe parcursul procesului penale, precum și nivelul de educație, vârsta, și situația familială și socială a inculpatului“.
 
În final, Tribunalul a apreciat că pedeapsa ce i se va aplica inculpatului trebuie să fie proporțională cu periculozitatea socială concretă a infracțiunilor, și totodată să fie satisfăcut scopul educativ al pedepsei într-o modalitate care să nu atragă percepția unei represiuni penale excesive, dar nici a unei sancțiuni prea ușoare.
 
Sursa motivare: rolii.ro



 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.