Amintiri din copilărie Ce povestesc personalităţile Constanţei despre obiceiul de Ignat

Din moşi strămoşi, ziua de 20 decembrie este închinată Sfântului Ignatie al Antiohiei. Altfel spus, sărbătorii cunoscute în popor sub denumirea de Ignat. Cu această ocazie, are loc tăierea porcului, un adevărat ritual care concentrează în el o serie de obiceiuri şi tradiţii româneşti.
Cum se raportează la această zi personalităţile din judeţul Constanţa? Mai respectă acestea tradiţia sau s-au conformat noilor timpuri? Oricum ar fi, toate îşi amintesc cu nostalgie de vremurile copilăriei, atunci când se încurcau printre picioarele adulţilor care tăiau porcul, din dorinţa de a asculta poveşti care mai de care mai interesante.
 
„Nu am tăiat niciodată porcul, dar am asistat, din curiozitate, la trei tăieri. Este un adevărat ritual. Purcelul este, de fapt, obiectul unui ritual”, mărturiseşte prefectul judeţului Constanţa, Eugen Bola. Reprezentantul Guvernului în teritoriu la Constanţa susţine că „tochitura de porc merge cu un păhărel de ţuică dar, din păcate, obiceiurile nu s-au prea păstrat”. Bola nu va tăia niciun purcel de Crăciun. Se va îndrepta, în schimb, către un magazin alimentar pentru a achiziţiona produsele din carne necesare.
 
„Mi-e dor de momente de genul acela”
 
Nici senatorul PSD Nicolae Moga nu taie porcul în pragul sărbătorilor de iarnă. „Atunci când eram mic, tăiau părinţii mei, care locuiau la casă, în Coiciu. Mama făcea tobă, caltaboşi. Noi, copiii, stăteam pe lângă ei, atunci când tăiau porcul. Mi-e dor de momente de genul acela, când ritualul era respectat”, povesteşte parlamentarul constănţean.
Moga precizează că, dacă va avea ocazia, va merge la ţară, la nişte prieteni, la „pomana porcului”.
 
„La Botoşani, la ţară, abia aşteptam evenimentul ăsta”
 
Gheorghe Ungureanu, directorul Casei de Cultură Constanţa, vorbeşte cu drag despre anii copilăriei. „Nu mai tai porcul de mult timp, însă în copilărie îmi plăcea tare mult să asist. Era un ritual frumos. La Botoşani, la ţară, abia aşteptam evenimentul ăsta”, mărturiseşte Ungureanu. Acesta spune că mânca tochitură cu mămăliguţă şi varză murată cu o plăcere deosebită. „Şi acum mi-e poftă... Din păcate însă, ritualurile s-au pierdut şi e păcat. Nici măcar la ţară nu se mai păstrează obiceiurile astea”, spune directorul Casei de Cultură.
„Bunicul meu avea cazan de ţuică. Eu eram mereu printre picioarele lor la tăierea porcului. Ce frumuseţe era, ce poveste...”, îşi aminteşte cu nostalgie Gheorghe Ungureanu.
 

„Poveşti de viaţă, istorie trăită”
 
Vasile Delicoti, primarul comunei Poarta Alba, spune că participa în fiecare an la tăierea porcului, de Crăciun. „La noi acasă se tăia porcul an de an. Mă pricep şi la tăiat, şi la tranşat şi-mi plac produsele tradiţionale din carne de porc”, a afirmat democrat liberalul. Şeful administraţiei publice locale din Poarta Albă povesteşte cum, copil fiind, asista entuziasmat la acest obicei mai ales datorită faptului că erau prezenţi şi bunicul său, dar şi fraţii bunicului. „Se strângeau la noi mai mulţi fraţi de-ai bunicului, la un pahar de ţuică, la pomana porcului. Se povestea mult... Bunicul meu a prins ambele războaie mondiale şi eram învăţat să ascult cu mare, mare drag poveşti de viaţă, istorie trăită, nu din cărţi sau citite pe internet. Erau fapte povestite prin viu grai chiar de către cei care le trăiseră”, explică Vasile Delicoti.
 
„Sunt prea milos să particip la asta”
 
La polul opus, primarul din Peştera, independentul Valentin Vrabie, susţine că niciodată nu a asistat la obiceiul tăierii porcului. „Sunt un om prea milos să particip la asta. Eu nu am tăiat în viaţa mea nici măcar o păsare...”, mărturiseşte Vrabie. Primarul adaugă şi că, deşi îi plac toate produsele tradiţionale din carne de porc, „nefiind mofturos”, nu se simte în stare să ia parte la acest obicei: „Nu sunt destul de puternic să pot asista la acest ritual”, conchide Vrabie.