Anchetă jurnalistică a studenţilor Facultăţii de Litere, catedra de Jurnalism - Universitatea "Ovidius" Cât costă viaţa unui tânăr? Uneori doar câteva pliculeţe de "prafuri"...

,,Prieteni, căutaţi adânc în sufletele voastre starea de euforie prin iubire, prietenie şi conştiinţă! Nu câştigaţi nimic dacă vă distrugeţi viaţa cu aceste plante ucigătoare! Din contră, riscaţi să fiţi marginalizaţi şi expuşi unor pericole necunoscute!!!"

"Ancheta de faţă au realizat-o viitorii jurnalişti de la Ovidius. Studenţi în anul l, ei învaţă acum abc-ul jurnalismului de investigaţie. Subiectul şi l-au ales singuri. Întregul parcurs al anchetei le aparţine. Poveştile relatate de ei sunt adevărate. Au bătut temerar la multe uşi pentru a cere sprijin. La Prefectură s-au alăturat voluntar acţiunilor întreprinse de prefectul Claudiu-Iorga Palaz, îngrijoraţi că prea mulţi dintre tinerii de vârsta lor se lasă păcăliţi. Îngrijoraţi că prea puţini adulţi se implică responsabil în stoparea acestui flagel. Convinşi că vor duce campania până la capăt." - Aurelia Lăpuşan

De-a lungul a trei ediţii ale cotidianului ZIUA de Constanţa, veţi putea vedea flagelul etnobotanicelor prin ochii viitorilor jurnalişti de la Ovidius.

Consumul etnobotanicelor a luat amploare cu rapiditate în rândul adolescenţilor, dezorientaţi şi prinşi în mrejele anturajului. Privite ca pe o mică distracţie, plantele etnobotanice au înlocuit bunele obiceiuri ale tinerilor. Ei adoptă o atitudine deschisă consumului de droguri uşoare, însă nu sunt conştienţi de efectele negative pe care acestea le au.
Un caz emoţionant îl reprezintă povestea unei eleve din clasa a VIII-a, Elena V. Locuia cu mama ei într-o garsonieră confort III, lovindu-se mereu de lipsurile zilnice. Ambiţioasă, luptătoare şi mereu optimistă, Elena a devenit victimă a consumului de droguri uşoare, după ce singurul său sprijin a murit, răpus de cancer. Rămasă singură pe lume, descurajată şi influenţată de anturaj, Elena a început să vândă bunurile din casă pentru a face rost de bani pentru produsele spice-shop. Făcea acest lucru în speranţa că durerea va fi înlocuită cu revederea mamei sale. Dar s-a înşelat. Avea halucinaţii, se îmbolnăvise, iar micul ei paradis a fost spulberat. Combinaţia alcool - etnobotanice a făcut din Elena un vlăstar pierdut în capcanele vieţii. Nu mai avea puterea să lupte şi să mai creadă în luminiţa de la capătul tunelului. Pentru ea, viaţa a devenit un calvar, un centru al suferinţei. Nici pe vechii prieteni nu îi mai agrea. Din fericire, soarta i-a mai oferit o şansă. Mişcaţi de tragedia din viaţa fetei, părinţii unui coleg de şcoală au hotărât să o interneze într-o clinică de dezintoxicare. Rezultatul a fost favorabil, Elena a reuşit să scape din plasa etnobotanicelor.

Mai târziu, a fost înfiată de o familie înstărită. Desigur, poartă în suflet dorul mamei sale, dar a hotărât ca în memoria ei să dedice reuşitele pe care le va puncta în viitor. Îi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru că a înfăptuit acest miracol şi este hotărâtă să ajute şi alţi adolescenţi care au astfel de probleme... Şi mai are un mesaj: ,,Prieteni, căutaţi adânc în sufletele voastre starea de euforie prin iubire, prietenie şi conştiinţă! Nu câştigaţi nimic dacă vă distrugeţi viaţa cu aceste plante ucigătoare! Din contră, riscaţi să fiţi marginalizaţi şi expuşi unor pericole necunoscute".

Etnobotanicele - ce ştim despre ele

Etnobotanicele au apărute în ultima vreme ca ciupercile după ploaie. Produsele vândute în magazinele "de vise" sub denumirea de "îngrăşăminte de plante" sunt obţinute din ingrediente pe care de multe ori nici măcar specialiştii nu le pot identifica. Deşi se presupune că pliculeţele conţin îngrăşăminte de plante, acestea sunt destinate de fapt colecţionarilor privaţi de plante şi amestecuri etnobotanice. Ciudat este că "specialiştii etnobotanici" au vârste din ce în ce mai fragede pentru a fi capabili să înţeleagă însăşi compoziţia acestor substanţe. Şi mai ciudat este că există tot mai mulţi colecţionari de plante etnobotanice care ajung pe patul de moarte tocmai pentru că nu şi-au ţinut colecţia în vitrină. Iar când vine vorba de cadouri sau de suveniruri etnobotanice, nu este un gest ciudat, ci alarmant, pentru că în mod direct contribuie la distrugerea celui de lângă tine.

În "Marele dicţionar de neologisme", semnat Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000, etnobotanica este definită ca o ramură a etnobiologiei, care studiază relaţiile reciproce dintre om şi mediul vegetal. Din păcate, astăzi denumirea de substanţe "etnobotanice" este doar o "acoperire" pentru substanţele sintetice, cu proprietăţi asemănătoare, comercializate în diverse magazine, care nu vând senzaţii plăcute, ci boală şi moarte la plic.

Medicul specialist despre primul ajutor în cazul plantelor etnobotanice

Deşi s-a speculat faptul că plantele etnobotanice vor fi interzise prin lege, "magazinele de vise" au rămas în continuare deschise. Tot mai mulţi tineri apelează la acestea pentru a se distra, fără a conştientiza riscurile la care sunt expuşi. Asist. univ. dr. Alexandra Cojocaru ne-a mărturisit: "Unii pacienţi colaborează, recunosc consumul sau că au luat «ceva», pentru că se simt foarte rău şi dacă ne spun adevărul îi putem ajuta mai bine. Alţii, în schimb, sunt extrem de agitaţi, chiar agresivi verbal şi comportamental, astfel că este necesar un grad de sedare şi apoi consult psihiatric". Specialistul a mai oferit şi câteva sfaturi părinţilor: "În primul rând, le spunem că atunci când observă modificări de comportament la copiii lor, precum agresivitate, iritabilitate, euforie, stare de rău cu vărsături brusc instalate, palpitaţii, să alerteze 112 sau să vină la spital. Le spunem să-i supravegheze mai atent pe copii, să le explice riscurile consumului de etnobotanice şi de droguri în general, să ştie pe cât posibil în ce grup de prieteni sunt incluşi copiii lor. Pacienţilor care au fost "păcăliţi" să consume etnobotanice, îmbiaţi la o ţigară sau la nişte prafuri, le spunem să nu mai accepte acest gen de tentaţii. Oricum, e nevoie de controlul mult mai strict al acestor magazine "de vise", e nevoie de implicare la nivel înalt, prin programe de educare şi protecţie, pentru că deja au existat victime ale acestor "plante". La Constanţa nu s-au înregistrat cazuri de deces sau, dacă au fost, nu s-a cunoscut consumul de etnobotanice". Dintr-un studiu asupra plantelor etnobotanice realizat de asist. univ. dr. Alexandra Cojocaru, am aflat faptul că de la sfârşitul anului 2009 acest fenomen al plantelor "de vise" s-a extins înspăimântător şi în România. O analiză efectuată asupra unui număr de 77 de pacienţi care s-au prezentat la Serviciul de Urgenţă al Spitalului Clinic Judeţean Constanţa în perioada octombrie 2009 -februarie 2010 s-au putut constata următoarele: cel mai mare consum al plantelor etnobotanice s-a înregistrat în luna ianuarie 2010, acestea au fost consumate într-un număr mai mare de către bărbaţi, tinerii cu vârste cuprinse între 22 şi 25 de ani fiind cei mai fideli consumatori.

Au realizat ancheta următorii studenţi: Paul Greavu (şef de proiect), Smaranda Vintilă, Irina Varză, Andreea Bajdechi, Răzvan Botezatu, Adriana Pascu, Georgiana Lazăr, Mădălina Ciupercă, Loredana Brumă, Carmen Niculescu, Loredana Vesparu, Andreea Penu, Diana Solomon, Corina Apostu, Dalida Buri, Anca Enea, Cătălina Cristuinea, Georgiana Barbu, Roxana Ionescu, Andra-Maria Befu, Nicoleta Moroianu

Coordonatori: Conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, prep. univ. drd. Cristina Lazăr